Multe mandate europene de arestare și cereri de extrădare, emise de România, au fost respinse de mai multe state pe motiv că există suspiciuni că inculpații nu au avut parte de un proces echitabil și le-a fost încălcat dreptul la apărare.

România a intrat din nou în vizorul țărilor străine din cauza unor condamnări controversate. De exemplu, avocatul Robert Roșu a fost achitat în primă instanță, condamnat în apel și din nou achitat pe cale extraordinare, deși toate completele de judecată au avut aceleași probe, iar el își făcuse doar meseria, scrie luju.ro.

Acum presa din Grecia a luat în vizor România. Este vorba în primul rând despre condamnarea omului de afaceri Benjamin Steinmetz, în dosarul Băneasa,  în urma deciziei pronuntate în decembrie 2020 de către Inalta Curte de Casație și Justiție, același care a judecat și dosarul avocatului Robert Roșu.

În 31 ianuarie 2022, site-ul Liberal.gr. a publicat un articol intitulat „Clopotul corupției în România – O nouă palmă din Belgia si Italia”. Materialul de presă pune la îndoială condamnarea pronunțată în cazul lui Benjamin Steinmetz de către judecatorii ICCJ Florentina Dragomir, Ionut Matei și Ioana Alina Ilie, având în vedere că autoritățile elene au refuzat să pună în executate mandatul internațional de arestare și să îl extrădeze pe afacerist.

Multe cazuri similare

 În al doilea rând, este vorba despre fosta consilieră guvernamentală Nela Ignatenko, născută Păvăloiu, condamnată tot în dosarul „Ferma Băneasa”. Portalul grecesc subliniază că și în acest caz, de data aceasta Belgia a refuzat punerea în executare mandatului internațional de arestare și extrădarea în România. Motivul a fost acela că exista suspiciunea unui tratament nepotrivit asupra persoanei vizată de mandat. Și magistrații din Belgia vorbesc despre riscul încălcării dreptului la un proces echitabil.

 Curtea de Apel Bologna a respins  punerea în executare tot a unui mandat de arestare pe motiv că în România condițiile din penitenciare sunt inacceptabile, iar celulele sunt mai mici de 3 mp, fapt care încalcă drepturile deținuților potrivit convenției EDO.

Un alt caz de acest gen este al omului de afaceri Dragoș Săvulescu. Curtea de Apel din Napoli, iaa ulterior Curtea de Apel a Mării Egee au respins cererile de extrădare emise de instanțele din România.

Suspiciuni de încălcare a drepturilor

În deciziile lor, instanțele italiene și belgiene au refuzat să execute mandatele europene de arestare emise de autoritățile române, solicitând extradărea acestora în România, judecătorii vorbind despre riscul încălcării drepturilor lor, potrivit Transparency International.

 „Situația amintește de aventura recentă a omului de afaceri israelian Benny Steinmetz. În timpul vizitei sale în Grecia, autoritățile elene îl arestaseră pe omul de afaceri pentru că împotriva lui exista un mandat de arestare emis de catre Interpol. Steinmetz a fost eliberat în cele din urmă, în urma inlăturării unui 'aviz rosu' emis la solicitarea autorităților române, Interpolul publicand un raport foarte dur asupra stării justiției în România. Acesta citeaza dovezi potrivit cărora condamnarea lui Steinmetz a fost motivată politic și că drepturile sale la apărare au fost încălcate.

O imagine similară se aplică și în cazul unei femei care a fost chemată recent la o instanta din orasul Leuven din Belgia, precum și într-un caz similar soluționat de Curtea de Apel din Bologna. În ambele situații, instanțele au refuzat extrădarea in Romania a persoanelor căutate“, scrie sursa citată.

 Fabrică de mandate și justiție coruptă

„Cele de mai sus se pot adăuga la o serie de decizii de respingere pronunțate de instanțele europene impotriva 'fabricii' de mandate de arestare care funcționează de mult timp in România. Caracteristic este faptul ca numai în 2019 tara a emis 1.373 de astfel de mandate, performanță care o plasează pe locul doi în UE.

Raportul mai arăta ca peste 1.900 de judecători români au fost vizați de Directia Națională Anticorupție, pentru a face presiuni asupra lor și a manipula justiția. Concluziile Consiliului Superior al Magistraturii descriu un mecanism bine conceput, care, în esenta, a ghidat cursul procedurilor judiciare, menit să rastoarne independenta judecătorilor și procurorilor și să priveze părțile de dreptul la un proces echitabil”, scrie mai scrie sursa citată.