Daniel Morar îi dă șefului DNA o adevărată lecție de drept de procedură penală, după ce Crin Bologa s-a plâns de faptul că în urma dezincriminării infracțiunii de abuz în serviciu, dacă aceasta nu încalcă un act principal sau sau secundar,  procurorii anticorupție nu își mai pot face treaba.

”Afirmația că, alături de alte date, dezincriminarea totală (prin decizia CCR) a tentativei la abuz în serviciu a determinat DNA să claseze 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro, dincolo de caracterul său contra factual și de o maximă relativitate, mă face să mă întreb dacă într-adevăr nu se știe că tentativa se deosebește de infracțiunea consumată tocmai prin aceea că, în cazul său, rezultatul urmărit nu se produce și deci, în cazul abuzului în serviciu rămas în forma tentativei nu are cum să cauzeze vreun prejudiciu”, a spus Daniel Morar, citat de site-ul presacurata.ro.

Daniel Morar mai spune că actualul șef al Direcției Naționale Anticorupție, sălăjeanul Crin Bologa, caută o scuză pentru ineficiența instituției pe care o conduce, care a intrat în ultimii ani într-o paralizie evidentă. „Să te plângi că un proces legislativ în curs, denumit încercarea de masacrare a Codului Penal și Codului de Procedură Penală, și care în fapt nu s-a materializat (au fost doua decizii ale CCR de neconstituționalitate) îi descurajează pe procurori în munca lor, arată mai degrabă nevoia de a furniza un pretext și nicidecum de a oferi un motiv plauzibil al inactivității”, a mai spus Daniel Morar, citat de presacurata.ro.

Și declarația făcută de Crin Bologa prin care este invocată problema interceptărilor, care nu mai pot fi făcute de serviciile de informații, ci doar de specialiștii DNA, nu este văzută cu ochi buni de Daniel Morar. ”În fine, a invoca deciziile CCR privind abuzul în serviciu și interceptarea comunicațiilor, care au fost pronunțate în anul 2016 (deci în urma cu 4 ani) în anul 2020 (n.r. a le invoca în anul 2020) tot pentru a justifica o lipsă de rezultate și de entuziasm a procurorilor demonstrează, în opinia mea, o poziționare greșită a unui conducător de instituție. Ca fost procuror-șef al DNA, știu că rostul celui care ocupă o asemenea poziție este să facă instituția să performeze și să fie eficientă în condițiile unui cadru legislativ dat și că doar acuzarea altor instituții nu ajută în acest demers”, a mai comentat judecătorul CCR.

Ce a spus Crin Bologa, șeful DNA:

* Au apărut deciziile CCR referitoare la abuzul în serviciu, dezincriminarea parțială a acestuia. Abuzul în serviciu se pedepsește numai atunci când conduita sau norma pe care trebuie să o respecte cetățenii este prevăzută într-un act normativ, primar sau secundar. Dezincriminarea totală a tentativei de abuz în serviciu, împreună cu toate celelalte date, au făcut ca DNA să dea soluții de clasare în aproape 800 de dosare cu prejudicii de sute de milioane de euro. Dosare care, dacă CCR nu intervenea, ajungeau în judecată.

* O altă decizie a Curții s-a referit la colaborarea dintre DNA și Serviciile de Informații, colaborare care era prevăzută de normele legale și încă mai e prevăzută. Numai că decizia CCR a stabilit că nu se mai pot face înregistrări audio-video, înregistrări ambientale, astfel că au apărut și în practica judiciară decizii care au dus la constatarea nulității absolute a unor astfel de probe. Desigur, practica este neunitară, pentru că există instanțe de judecată care constată că aceste probe sunt valabile.