Senatorii din Comisia speciale pentru examinarea legilor Justiției au votat pentru întoarcerea serviciilor secrete în dosarele penale. Cu alte cuvinte, prin votul senatorilor care compun această comisie, serviciile secrete vor putea din nou să colaboreze cu procurorii, totul fiind perfect legal.

Comisia specială pentru examinarea legilor Justiției dezbate toate cele trei proiecte de lege ale Justiției, făcute de Cătălin Predoiu, ministru Justiției.

Președintele Curții de Apel Cluj, judecătoarea Dana Gârbovan, participă la lucrările comisiei, care au loc marți, după masa, la sediul Senatului României.

Magistratul a scris un mesaj din care rezultă că justiția se va întoarce la vremea protocoalelor secrete și a abuzurilor comise de procurori împotriva persoanelor cercetate și acuzate.

„Comisia comuna pentru modificarea legilor justiției a votat pe data de 11 octombrie 2022 reintroducerea protocoalelor si actelor secrete în justiție, readucând justiția în perioada totalitară, pe care am experimentat-o şi în ultimii ani, când justiția s-a făcut pe acte şi protocoale secrete”, a scris Dana Gârbovan.

Se încalcă jurisprudența CCR

Jurisprudența Curţii Constituţionale a confirmat şi cenzurat existența unor astfel de situații, ce au încălcat grav principii esențiale ale statului de drept.

La concret, amendamentele propuse de asociațiile de magistrați UNJR, AMR si AJADO, ca toate actele extrajudiciare ce privesc sau afectează justiția sa fie publice, exact cum e prevăzut în actuala Lege 303/2004, au fost respinse de către comisie, cu 18 abțineri.

„Mesajul transmis astăzi de majoritatea parlamentara este ca acesteia îi este indiferent dacă justiția se înfăptuiește în numele legii sau şi a actelor secrete. În 2017-2018 am participat la lucrările comisiei comune speciale de la acea vreme de modificare a legilor justiției cu scopul principal de a susține introducerea în lege a unor garanții pentru independența judecătorilor care sa nu mai permită intervenția in cariera acestora sau intruziunea în proceduri a nici unui serviciu, organism sau instituții din afara sistemului judiciar”, a mai scris Dana Gârbovan.

Protocoalele cu serviciile secrete sunt un cancer al Justiției

Judecătoarea Gârbovan a mai scris că în anul 2015 a luptat pentru a dovedi, apoi pentru a înlătura intruziunea serviciilor de informații în justiție.

Inițial, demersul magistratei a fost privit cu circumspecție și cu ironie, apoi a fost ignorat.

„Protocoalele secrete încheiate de SRI cu PICCJ, ICCJ, IJ, CSM au avut efecte de o gravitate de neimaginat nu doar asupra dreptului cetățenilor la un proces echitabil, ci şi un efect devastator asupra încrederii cetățenilor în justiție, dar si asupra încrederii între magistrați, între judecători şi procurori, între aceștia şi instituțiile ce ii reprezentau sau conduceau. Falia aceasta şi criza de încredere nu este încă vindecată”, mai susține Dana Gârbovan.

Modificările legislative din 2018 au inclus garanții importante în relația justiție – servicii de informații. Între acestea au fost garantarea liberului acces al cetățenilor la toate informațiile privind justiția, la toate protocoalele de colaborare si la toate actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autoritățile publice care privesc sau afectează desfășurarea procedurilor judiciare, fără excepție.

Documentele serviciilor secrete vor fi secretizate

Noua formulare din lege, ce limitează caracterul de informații de interes public doar la actele în care instanțele de judecată şi parchetele sunt părţi, golește practic de conținut aceasta garanție.

„Actele unilaterale, precum au fost în trecut deciziile CSAT ce au stat la baza protocoalelor, ordine ale diverselor structuri, protocoale încheiate între Consiliul Superior al Magistraturii, de exemplu, şi servicii de informații vor rămâne secrete, chiar dacă privesc sau afectează proceduri judiciare”, a mai scris Dana Gârbovan.

Asociațiile de magistrați mai susțin că dacă textul va trece şi de Plenul Senatului, în forma adoptată de comisie, îi vor cere preşedintelui României, Preşedintelui ICCJ, Avocatului Poporului şi Președinților celor două Camere ale Parlamentului, sesizarea Curţii Constituţionale cu aceasta problemă ce aduce o gravă atingere independenţei justiției.