Jocurile clasice greu de câștigat. Testul suprem pentru minte și răbdare
- Andreea Răzmeriță
- 15 februarie 2026, 12:35
Șah. Sursa foto: FreepikPentru cei care caută provocări pe măsura răbdării și inteligenței lor, lumea jocurilor clasice și moderne oferă adevărate teste de rezistență mentală. De la subtilitățile strategice ale șahului și complexitatea infinită a jocului Go, până la puzzle-urile numerice care pun mintea la încercare, aceste jocuri nu sunt pentru cei slabi de inimă.
Exigențele mentale ale jocului de șah profesional
Jocul de șah implică întrebări permanente, de la planificarea atacului și apărarea împotriva adversarului, până la decizii repetitive privind mutarea pieselor sau schimbul de pioni. Jucătorii trebuie să calculeze fiecare mutare sub presiunea timpului, iar după 20 de minute, decizia devine urgentă, epuizându-i și generând dubii constante.
Profesioniștii participă anual la 10–15 turnee, călătorind peste 100 de zile, studiind jocul și odihnindu-se intermitent. Fiecare partidă poate dura 5–6 ore, necesitând concentrare continuă și anticiparea stilului și intențiilor adversarului, ceea ce face ca gândirea sub presiune să fie un efort mental extrem și constant.
Go, jocul străvechi de strategie din Asia
Go este un joc de strategie pentru doi jucători, de origine est-asiatică, popular în China, Coreea și mai ales Japonia, unde a devenit asociat tradițional. Jocul, considerat cel mai vechi de acest tip, a apărut în China acum aproximativ 4.000 de ani, a ajuns în Japonia în jurul anului 500, iar statutul său profesional a fost consolidat în perioada Tokugawa.
Go se joacă cu 181 de pietre negre și 180 albe pe o tablă pătrată cu 19 linii verticale și 19 orizontale, fiecare jucător plasând pe rând câte o piatră pe intersecții. Scopul este să cucerești teritoriu înconjurând puncte libere, capturând pietrele adversarului atunci când sunt înconjurate complet, iar scorul final se calculează prin punctele închise minus pietrele pierdute.

Sursă foto: tradgames.org.uk
Go combină reguli simple și piese ușor de folosit, permițând chiar și copiilor să joace, dar cere abilitate, strategie și subtilitate, oferind varietate infinită. Jucătorii aspiranți încep adesea antrenamentele de mici, iar competițiile profesionale sunt supravegheate de organizații precum Japanese Go Association, European Go Federation și International Go Federation.
Jocurile electronice de strategie și evoluția lor
Jocurile electronice de strategie pun accent pe planificare tactică și controlul mai multor unități, diferențiindu-se de shootere prin ritmul mai lent, și se împart în strategii pe ture și în timp real. Ele au rădăcini în jocurile de masă și simulările de război, primul succes notabil fiind Eastern Front (1981), o recreere a invaziei Germaniei în Rusia în al Doilea Război Mondial.
Francize precum Romance of the Three Kingdoms, Civilization, Heroes of Might and Magic sau X-COM au definit genul, incluzând teme istorice, fantastice și științifico-fantastice, iar unele jocuri precum Final Fantasy Tactics combină strategia pe ture cu elemente de RPG. Modern, jocurile RTS sunt concentrate pe competiții multiplayer, iar versiunile simplificate permit joc rapid și online, extinzând astfel accesibilitatea și popularitatea genului. potrivit britannica.com.
Shogi, șahul japonez și complexitatea sa strategică
Shogi este varianta japoneză a șahului, considerată de unii cea mai complexă dintre toate jocurile tradiționale de șah, diferența majoră fiind că piesele capturate pot fi reintroduse pe tablă de către jucătorul care le-a capturat. Fiecare jucător începe cu pioni, ture, nebuni, lance, cavaleri, generali de argint și de aur și regele, așezate pe trei rânduri, iar scopul este să pună regele adversarului în poziție de captură inevitabilă.
Jucătorii mută pe rând piesele proprii, fiecare cu reguli specifice, fără ca două piese să ocupe aceeași casetă, iar capturarea este opțională. Regele se mișcă un spațiu în orice direcție, turele și nebunii se deplasează pe distanțe variabile, iar pioni, cavaleri, lance și generali au mișcări distinctive, iar piesele capturate rămân vizibile pentru ambele părți.
Jenga, evoluția unui joc clasic de dexteritate
Jenga a fost creat de Leslie Scott, născută în 1955 la Dar es Salaam, pe baza jocului Takoradi Bricks, jucat de familia sa în Ghana între 1972 și 1976. Takoradi Bricks implica scoaterea blocurilor dintr-o grămadă până la prăbușirea ei, iar jocul s-a răspândit în comunitatea de expatriați din Ghana, fiind publicat în 1978 de familia Parsons din Statele Unite.
Leslie Scott a adăugat la jocul original blocuri de dimensiuni uniforme, regula de a plasa piesele scoase deasupra turnului și variații subtile în greutatea blocurilor, denumindu-l Jenga, cuvânt care înseamnă „a construi” în Kiswahili. Jocul a fost vândut pentru prima dată în Marea Britanie în 1982 și lansat oficial la London Toy Fair în ianuarie 1983.
Xiangqi, șahul chinezesc și regulile sale tradiționale
Xiangqi, cunoscut și ca șah chinezesc, este un joc de tablă pentru doi jucători, având ca obiectiv să pună generalul adversarului într-o poziție de captură inevitabilă. Tabla are 9 linii verticale și 10 linii orizontale, cu un palat de 3×3 puncte pentru fiecare general și un râu care desparte cele două tabere, iar piesele includ general, gardă, elefant, cal, turelă, tun și soldat.
Jucătorii mută pe rând câte o piesă conform regulilor specifice fiecăreia, capturând piesele adversarului prin aterizarea pe punctele ocupate de acestea. Generalul nu poate ieși din palat, tunul capturează sărind peste o piesă, iar soldații avansează înainte și, după ce trec râul, se pot deplasa și lateral.