Pandemia se pare că îi încurajează pe hoții de lemne care defrișează pădurile României. În fiacare oră, dispar 3 hectare de pădure

În plină pandemie, a fost un adevărat jaf în pădurile țări. Au fost întocmite peste 1000 de dosare penale.

Ultimele date despre furtul din pădurile românești arată nereguli grave din județul Mureș. Mai multe organizații neguvernamentale au sesizat Ministerul Mediului, care a făcut controale.

Rezultatul: managementul defectuos al ocoalelor silvice și un prejudiciu de peste 2 milioane de lei, care este acum subiectul mai multor dosare în cercetare.

Raportul Corpului de Control din Ministerul Mediului și al gărzilor forestiere arată că în cele trei ocoale silvice din Mureș au fost tăiate ilegal circa 6.000 de metri cubi, ceea ce înseamnă un prejudiciu de peste două milioane de lei.

În urma controalelor au fost descoperite aproape 5.000 de cioate, în speță rădăcini de arbori tăiați, care nu au putut fi justificate de lucrătorii silvici.

Din această cantitate, aproape jumătate a putut fi confiscată și au fost aplicată 48 de stațiuni contravenționale, pentru 28 de infracțiuni.

Cele mai multe probleme s-au înregistrat la ocoale silvice din Gurghiu, Fâncel și Sovata.

Raportul Corpului de Control a ajuns și la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru infracțiuni precum fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals sau fals informatic.

De asemenea, ministrul mediului, Costel Alexe, a cerut Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva să ia măsurile legale față de personalul silvic din subordine.

Mai mult, Comisia de atestare a operatorilor economici pentru activitatea de exploatare forestieră din cadrul ministerului va retrage certificatele de atestare a celor 10 agenţi economici care au participat la tăierile ilegale de lemn, transmite RRA.

 

Avertismentul Comisiei Europene

 

O statistică recentă, dată publicității de Greenpeace, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absența unei legislații care să limiteze dispariția ,,aurului verde”.

 

Cu autorități preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrișările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani.

 

De altfel, Comisia Europeană a cerut României, într-o adresă oficială, să pună în aplicare Regulamentul Uniunii care interzice firmelor ce activează în sectorul lemnului să producă şi să pună pe piaţa UE produse realizate din buşteni tăiaţi ilegal.

 

„În cazul României, autorităţile naţionale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii şi să aplice sancţiuni corespunzătoare. Inconsecvenţele din legislaţia naţională nu permit autorităţilor române să verifice cantităţi mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autorităţile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate şi în Directiva privind evaluarea strategică de mediu”, arată Comisia Europeană.

 

Dacă nu se conformează, Comisia va intra în procedura care, pe parcurs, îi va permite să trimită România în faţa Curţii Europene de Justiţie.

 

 

În plină pandemie, a fost un adevărat jaf în pădurile țări

 

În perioada pandemiei, au fost întocmite peste 1000 de dosare penale.

 

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Costel Alexe spunea, despre situația dezastruoasă din pădurile românești:

„Aştept ca aceste dosare să fie cât mai repede instrumentate de procurori. Ţara are nevoie de exemple ale consecinţelor unor astfel de infracţiuni. Totodată, vă asigur că, odată cu adoptarea Codului Silvic, numărul dosarelor penale se va dubla, cel puţin. Asta pentru că orice furt de lemn va fi considerat infracţiune. Sunt convins că stoparea în sine a tăierilor ilegale ar restabili cel mai mare grad de protecţie al pădurilor noastre. Cred că, prin toate metodele pe care le punem în aceeaşi luptă, suntem tot mai aproape de ceea ce toată lumea îşi doreşte: respect pentru pădure, respect pentru legea care o protejează”.

 

Conform raportului de control, judeţele unde au fost identificate cele mai multe infracţiuni din România şi au fost încheiate cele mai multe dosare penale sunt: Braşov (131 de dosare), Cluj (95), Bacău (72), Covasna (71), Timiş (68), Argeş (61) şi Mureş (58).

 

„Controalele nu au fost doar în pădure, am avut echipe şi pe drumurile publice. În total, am efectuat 48.000 de controale ale autovehiculelor care transportau material lemnos pe drumurile ţării. Zilnic, de la începutul anului, am surprins peste 12 transporturi ilegale de material lemnos. Ne luptăm cu acest fenomen folosind mai multe metode. Acest cancer nu poate fi vindecat cu un singur medicament”, a precizat ministrul.

 

Costel Alexe: „Ne trebuie sancțiuni mai dure”

 

Costel Alexe a mai precizat că „am finalizat sistemul care poate face asta: SUMAL-ul! SUMAL-ul ne permite să vedem din Bucureşti ce se întâmplă în Caraş-Severin sau în oricare altă zonă a ţării, şi invers. SUMAL-ul a fost deja aprobat prin Hotărâre de Guvern după ani de tergiversări, fiind acum în etapa de implementare, peste tot în ţară. Apoi, am recurs la o altă tactică! Cea a sancţiunilor aspre. Degeaba vom monitoriza pădurile în timp real şi-i vom prinde pe infractori dacă aceştia nu sunt pedepsiţi pe măsura ilegalităţilor pe care le comit. Ne trebuie sancţiuni dure care să descurajeze din start intenţiile ilegale!”.

 

Sancțiunile pot fi înăsprit prin modificări cheie ale Codului silvic „care vor promova o legislaţie de temut”.

 

„Cei care vor fi prinşi că fură vor putea ajunge şi în închisoare şi cu autovehiculul cu care transportă lemnul ilegal, confiscat”, a subliniat ministrul de resort.

 

 

Datele centralizate de Ministerul Mediului arată că volumele de masă lemnoasă tăiată ilegal, cele mai mari au fost descoperite în judeţele: Maramureş (104.091 mc), Timiş (5.470 mc), Bistriţa (3.400 mc), pe raza de control a Gărzii Forestiere Oradea (3.169 mc), Sibiu (3.024 mc), Mureş (3.080 mc) şi Suceava (2.456 mc).

 

Au pus pădurea la pământ în plină pandemie. Silvicultorii au rămas mască

EVZ EXCLSUIV. Frăția topoarelor din codrii României. Fața nevăzută a „Mafiei pădurilor”