Islamizarea Franței. Tinerii musulmani preferă Sharia (legea islamică) legilor republicii

Islamizarea Franței. Tinerii musulmani preferă Sharia (legea islamică) legilor republiciimusulmani / sursa foto: dreamstime.com

Un sondaj recent realizat de institutul IFOP pentru revista Écran de veille arată că 57% dintre musulmanii francezi cu vârste între 15 și 24 de ani consideră că legea islamică, cunoscută sub denumirea de sharia, ar trebui să prevaleze asupra legislației franceze în domenii precum sacrificarea rituală a animalelor, căsătoria sau moștenirea.

Această proporție marchează o creștere semnificativă față de acum trei decenii, când doar 36% dintre tinerii musulmani considerau că sharia trebuie să primeze.

Istoricul François Kraus, autorul studiului, a declarat că aceste rezultate sugerează un „proces de re-islamizare” în rândul generației tinere și conturează „profilul unei populații musulmane tot mai structurate în jurul unor norme religioase riguroase și tentată de un proiect politic islamist.”

Datele sondajului

Studiul IFOP oferă informații detaliate despre modul în care tinerii musulmani din Franța percep relația dintre religie și legea de stat:

  • 57% dintre tinerii musulmani (15‑24 ani) consideră că respectarea regulilor islamice este mai importantă decât respectarea legilor franceze.
  • 42% simpatizează cu unele mișcări islamiste, iar 21% consideră că legea sharia ar trebui aplicată integral, indiferent de țara în care trăiesc.
  • În ansamblul populației musulmane, 38% aprobă total sau parțial pozițiile islamiste.
Studiu IFOP

Studiu IFOP /sursa foto: ifop.com

De asemenea, studiul relevă schimbări semnificative în practicile religioase: frecventarea moscheii a crescut de la 7% în 1989 la 40% în rândul tinerilor, strictitudinea postului în timpul Ramadanului a urcat de la 51% la 83%, iar proporția femeilor tinere care poartă vălul aproape s-a triplat.

În paralel, consumul de alcool în rândul musulmanilor sub 25 de ani a scăzut de la 30% în 2011 la 12% în prezent.

Contextul demografic din Franța

Musulmanii reprezintă acum aproximativ 7% din populația Franței, o creștere semnificativă față de mai puțin de 1% acum 40 de ani.

Potrivit IFOP, majoritatea tinerilor musulmani practică religia cu regularitate și aderă la norme religioase stricte.

Aceste tendințe se reflectă și în comportamente sociale: 45% dintre tinerii musulmani refuză să „facă la bise”, gestul tradițional francez de a săruta pe obraz, iar numai 12% doresc ca islamul să se adapteze la modernitate, față de 41% în 1998.

Reacții și măsuri politice

Rezultatele sondajului au atras atenția autorităților și politicienilor: un raport prezentat președintelui Emmanuel Macron în mai 2025 avertiza că rețele islamiste, inclusiv cele legate de Frăția Musulmană, practică „entryism”, infiltrând școli, asociații și instituții locale pentru a le influența din interior.

Frăția Musulmana Franța

Frăția Musulmana Franța / sursa foto: dreamstime.com

În iulie 2025, președintele a anunțat măsuri restrictive, inclusiv sancțiuni financiare și supraveghere sporită a organizațiilor suspectate de islamism.

Unii politicieni, precum Pierre-Romain Thionnet de la Frontul Național, au comentat că tinerii musulmani nu se asimilează, ci se re-islamizează. Din partea comunității musulmane, Bruno Guillot, fost imam salafist, a afirmat:

„Islamul este sharia; sharia este Islam”.

În paralel, Chems-Eddine Mohamed Hafiz, rector al Marii Moschei din Paris, a declarat că rezultatele sondajului reflectă sentimentul de stigmatizare al tinerilor musulmani, 66% considerând că au fost victime ale rasismului.

Dinamici principale în Franța

Analiza datelor sugerează două dinamici principale:

  • Religiozitate crescândă – tinerii musulmani manifestă o practică religioasă mai strictă și frecventă.
  • Dimensiune politică a credinței – pentru o parte semnificativă, islamul devine un cadru normativ care influențează comportamentele sociale și legale.

Aceste tendințe ridică întrebări privind modul în care Franța, ca republică laică, va gestiona relația dintre credința religioasă și influența asupra societății.

8
2