Bazându-se pe ajutorul nelimitat al lui Xi Jinping, Vladimir Putin este din ce în ce mai frustrat. Oficialii de la Moscova au înaintat Beijingului mai multe cereri, pe parcursul ultimelor săptămâni, în care îi solicită să se ridice la înălțimea promisiunilor sale privind un parteneriat „fără limite”, încheiat chiar cu câteva săptămâni înainte de declanșarea războiului în Ucraina. Xi Jinping, însă, dorește să sprijine Rusia fără să se confrunte cu sancțiunile occidentale, motiv pentru care a stabilit anumite limite în acțiunile sale de susținere pentru Vladimir Putin.
China este deranjată de solicitările de sprijin din partea Rusiei, au informat oficiali de la Beijing. Cu cel puțin două ocazii, Moscova a presat Beijingul să îi ofere noi forme de sprijin economic, din cauza sancțiunilor occidentale. Doar că aceste cereri au provocat situații „tensionate”, a informat un oficial chinez, sub protecția anonimatului.
Deși au refuzat să împărtășească detalii despre solicitările Rusiei, unul dintre oficialii din administrația Jinping a spus că cererile Moscovei includ menținerea „angajamentelor comerciale” anterioare invaziei din 24 februarie din Ucraina și sprijinul financiar și tehnologic sancționat acum de Statele Unite și de alte țări.
China se află la răscruce de drumuri
În timp ce încearcă să își ajute cel mai important partener strategic, care a declanșat un război pe care nu l-a anticipat, președintele Xi Jinping i-a însărcinat pe cei mai apropiați consilieri să găsească modalități de a sprijini Rusia din punct de vedere financiar, fără a încălca sancțiunile, lucru dificil și „insuficient din punctul de vedere al Moscovei”, a spus unul dintre oficiali, sub protecția anonimatului.
„China și-a exprimat clar poziția cu privire la situația din Ucraina și la sancțiunile ilegale împotriva Rusiei. Înțelegem situația dificilă a Moscovei. Dar nu putem ignora propria noastră situație în acest dialog. China va acționa întotdeauna în interesul poporului chinez”, a declarat o sursă din Beijing, apropiată discuțiilor, pentru The Washington Post.
Un oficial american a declarat că China a încercat să găsească „alte oportunități” de a susține Rusia, pe cale diplomatică și prin exerciții militare comune. Săptămâna trecută, Rusia și China au survolat bombardiere strategice deasupra Mării Japoniei și a Mării Chinei de Est, în timp ce președintele Joe Biden se afla la Tokyo, încheindu-și prima sa călătorie în Asia. A fost primul exercițiu militar comun de la invazia din Ucraina și un semnal puternic al parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing.
„China încearcă să fie alături de Rusia, să semnaleze public neutralitatea și să nu fie compromisă din punct de vedere financiar. Dar multe dintre aceste obiective sunt contradictorii. Este greu să le îndeplinești concomitent”, a spus oficialul american din administrația Biden. Ambasada Rusiei la Washington nu a răspuns la solicitările jurnaliștilor privind această situație.
Economia mondială, destabilizată
China a cerut încetarea războiului, dar a refuzat să se alăture unui consorțiu global de țări pentru a impune sancțiuni Moscovei, dând în schimb vina pe Statele Unite și pe expansiunea NATO în Europa pentru războiul lui Vladimir Putin.
„Pentru o lungă perioadă de timp, China și Rusia au menținut o cooperare normală în domeniile economiei, comerțului și energiei. Problema nu este cine va ajuta Rusia să ocolească sancțiunile, ci faptul că schimburile economice și comerciale normale dintre Rusia și China au fost afectate în mod inutil”, a declarat Liu Pengyu, purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei la Washington, adăugând că sancțiunile au dat naștere unei situații „perdante” pentru toate părțile și au înrăutățit „situația deja dificilă a economiei mondiale”.
Sprijinul public al Beijingului pentru Rusia nu a scăzut. Ministrul chinez de externe, Wang Yi, și-a reafirmat miercuri angajamentul față de Moscova în timpul unei conferințe virtuale la care a participat și omologul său rus, Serghei Lavrov. Wang Yi a spus că țara sa este dispusă să colaboreze cu Rusia pentru a promova „democrația reală”, făcând aluzie la un obiectiv al politicii externe chineze de a contracara ceea ce a descris ca fiind hegemonia SUA în politica globală.
Rusia nu a solicitat „arme și muniții” pentru a-și susține războiul, au declarat oficialii chinezi, dar au refuzat să comenteze dacă Rusia a solicitat alte echipamente care ar putea fi folosite în operațiuni militare, din domeniul tehnologiei, precum și provizii.
Cea mai mare temere a Beijingului
Secretarul de stat Antony Blinken a declarat miercuri că Statele Unite nu au văzut niciun „efort sistematic” din partea Chinei pentru a ajuta Rusia să se sustragă sancțiunilor și nici nu au observat vreun sprijin militar semnificativ.
La un eveniment al Consiliului pentru Relații Externe care a comemorat centenarul revistei Foreign Affairs, Antony Blinken a remarcat un „exod remarcabil al companiilor din Rusia”, ca urmare a invaziei. Ar fi vorba despre 7.800 de companii care „nu au vrut ca reputația lor să fie pusă în pericol făcând afaceri în Rusia”.
Sancțiunile în sine nu au determinat acest exod, a spus Antony Blinken. „Au fost într-adevăr companii care au decis de capul lor că nu vor face afaceri într-o țară care comitea acest tip de agresiune. Cred că este un lucru pe care China trebuie să îl ia în considerare, de asemenea, atunci când se gândește la relația sa cu Rusia”, a spus secretarul de stat american.
China nu a vrut să ajute Rusia să se sustragă sancțiunilor, temându-se că Statele Unite și aliații săi ar putea să o împiedice să aibă acces la tehnologii critice, inclusiv la semiconductori și echipamente aerospațiale, precum și să îi vizeze pe lista de sancțiuni financiare, a declarat un oficial de la Beijing pentru sursa citată. Livrările de tehnologie chineză de vârf către Rusia - inclusiv smartphone-uri, laptopuri și echipamente de telecomunicații - s-au prăbușit de la începutul războiului din Ucraina.
Relația cu Rusia nu poate fi distrusă
Cu toate acestea, chinezii susțin că sancțiunile americane și occidentale sunt ilegale și că China va continua să facă afaceri cu Rusia. „Partea chineză este dispusă să își îndeplinească angajamentele față de partea rusă și face acest lucru atunci când sunt îndeplinite condițiile adecvate”, a declarat o sursă de la Beijing, familiarizată cu discuțiile din administrație.
Întrebată despre avertismentele SUA potrivit cărora China va suporta consecințe dacă va ajuta Rusia, sursa a declarat: „Adevăratul motiv este de a semăna discordie între partea chineză și partea rusă... Acest lucru nu se va întâmpla. Ei nu vor reuși să submineze relația dintre China și Rusia”.
Cu toate acestea, oficialul chinez a menționat că războiul din Ucraina s-a prelungit mult mai mult decât se aștepta, iar Beijingul a transmis clar Moscovei că un sfârșit al conflictului ar permite Chinei mai multă libertate de acțiune pentru a se opune sancțiunilor și pentru a dezvolta legăturile de afaceri în interiorul Rusiei, în urma exodului firmelor străine.
Bonnie Glaser, director al Programului Asia la German Marshall Fund of the United States, a declarat: „Cred că speranța Statelor Unite și a Europei este că China va fi forțată să aleagă între a se alia cu Rusia sau cu Occidentul și că va face alegerea corectă. Dar China are interese concurente și va fi practic imposibil să o obligăm să acorde sprijin de lungă durată pentru integritate teritorială și suveranitate în favoarea relației sale cu Rusia”.
Motivul pentru care Xi nu-l poate ignora pe Putin
Scopul susținerii Rusiei are legătură cu faptul că „Beijing vrea ca Rusia să lucreze cu ea în alinierea strategică împotriva SUA”, este de părere Yun Sun, co-director al Programului pentru Asia de Est de la Stimson Center. Dar, respectând sancțiunile occidentale, după tot sprijinul public pe care l-a acordat Rusiei, Beijing riscă să își submineze relația cu Moscova.
Un alt oficial chinez a declarat că discuțiile dintre oficialii de la nivel înalt au pus accentul pe accelerarea aventurilor rusești în interiorul Chinei pentru a consolida relațiile mai strânse, minimizând în același timp riscul pentru Beijing. Iar documente din surse deschise arată că proiectele legate de Rusia în interiorul Chinei progresează.
Documentele de licitație interne chinezești arată că finanțarea pentru noi construcții la gazoductul de importanță strategică Rusia-China Eastern Route a continuat de la începutul războiului, cu noi achiziții de materiale și utilaje alocate pentru partea sudică a proiectului. Se preconizează că acesta va furniza 18,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc către regiunea dinamică din punct de vedere economic a Deltei Yangtze din China până în 2025.
De asemenea, în aprilie, Institutul chinez pentru Energie Atomică a achiziționat noi servicii și echipamente de la firma rusă de inginerie nucleară OKBM Afrikantov pentru proiectul nuclear China Experimental Fast Reactor (CEFR), construit de Rusia în apropiere de Beijing, arată documentele consultate de The Washington Post. În aceeași perioadă, a achiziționat noi bunuri și servicii de la firma rusă de stat pentru energie atomică Rosatom pentru centrala nucleară Tianwan, un proiect sino-rus de referință în construcție în provincia chineză Jiangsu.
Investiții și proiecte comerciale în Belarus
Guvernele municipale și provinciale au fost, de asemenea, îndrumate de Beijing să lanseze proiecte de extindere a legăturilor comerciale și financiare cu Rusia, potrivit oficialilor de la Beijing și documentelor de licitație internă depuse în China.
„Pe baza avantajelor comparative ale locației și resurselor, vom analiza factorii favorabili și obstacolele cooperării regionale dintre Dalian și Orientul Îndepărtat rusesc (...) pentru a promova dezvoltarea economică de înaltă calitate”, se arată într-un document datat cu ziua de 19 mai, care prezintă finanțarea pentru cercetarea oportunităților de investiții în Rusia pentru centrul de producție și port din nord-estul Chinei, Dalian, care este situat în apropiere de granița cu Rusia.
Oficialii chinezi au declarat, de asemenea, că liderii de rang înalt au solicitat noi investiții și schimburi comerciale cu Belarus, care a fost vizat de sancțiuni financiare și de apărare legate de rolul său de sprijin în războiul Rusiei în Ucraina.
Documentele de licitație și contractele emise în luna aprilie mai arată că societățile chineze au continuat să facă livrări către Parcul Industrial China-Belarus, un centru logistic din afara Minskului, care a fost creat ca parte a acordului strategic dintre cele două țări. Mai mult de jumătate dintre companiile din parc sunt finanțate de China, potrivit datelor publicate în mass-media de stat chineză în luna mai.
Alte documente de licitație publicate pe data de 20 mai prezintă planurile unei filiale a gigantului tehnologic de stat China Electronics Technology Group (CETC) de a lansa un proiect în valoare de 30 de milioane de dolari pentru un laborator comun de cercetare China-Belarus care va studia și testa echipamentele de puls electromagnetic (EMP) - o tehnologie cu aplicații militare. Proiectul include o bază de cercetare de 11.000 de metri pătrați și o serie de echipamente EMP.
CETC și filialele sale au fost deja incluse pe lista de entități a Departamentului de Comerț al SUA, care restricționează exporturile către companiile listate, pentru cooperarea lor cu armata chineză.