Termenul pentru finalizarea formei finale a Planului Național de Reziliență și Redresare poate fi prelungit până când documentul va fi într-o formă foarte bună.
Termenul stabilit pentru finalizarea formei finale a Planului Național de Reziliență și Redresare (PNRR), 30 aprilie, este orientativ. Declarația a fost făcută de președintele Klaus Iohannis. Acesta a comentat faptul că autoritățile de la Bruxelles au respins o parte din proiectele propuse spre finanțare de Guvernul României. Oficialii de la Comisia Europeană au cerut refacerea acestui document.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că termenul stabilit pentru finalizarea Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare este orientativ, iar nu ultimativ. Șeful statului a spus că România va lucra acest proiect până va avea un rezultat foarte bun.
„Deja, Comisia (Europeană) începe să recomande ţărilor să lucreze la planuri bune mai degrabă, decât să le termine într-o anumită zi. Şi noi, da, vom lucra pe PNRR până când va fi suficient de bun ca să fie acceptat de Comisie şi, mai important, implementat de noi”, a declarat Klaus Iohannis.
Ne puteți urmări și pe Google News
Președintele a spus că a auzit de la TV, de la anumiți politicieni ai Opoziției că acest plan ar fi o catastrofă. El a ținut să dezmintă aceste informații.
„Am auzit şi eu la televizor tot felul de politicieni de la Opoziţie care anunţă catastrofa. Nu este nicio catastrofă. Prima formă de plan naţional a fost discutată cu Comisia, cu comisar, cu director general, cu directori. Fiecare şi-a făcut observaţiile. Ministrul de resort s-a întors în ţară cu observaţiile acestea, le vom analiza, vom corecta planul, iar vor exista discuţii la Bruxelles, vom face ultimele corecturi şi planul va merge înainte. Deci, acest plan va fi lucrat până este foarte bun şi va fi implementat”, a explicat Iohannis.
Vestea eșecului la negocierea PNRR dată de Barna
Liderul USR-PLUS, Dan Barna, a anunțat, în urmă cu două zile, că oficialii Comisiei Europene au transmis autorităţilor române că nu sunt de acord cu propunerile legate de anumite investiţii prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Potirvit lui Dan Barna, oficialii europeni și-au motivate decizia spunând că aceste aspecte nu țin de redresarea post-pandemie.
„Unele dintre teme au fost acceptate, despre alte teme Comisia Europeană a spus: «dom'le, cred că vă sunt necesare, dar nu vă dăm bani din PNRR pentru asta». Irigaţii (ca exemplu - n.red.). Ei au zis nu este o reformă care ajută la rezilienţă după COVID, pentru că acest instrument la nivel european a fost gândit ca instrument prin care statele să se repună pe picioare după criza COVID. Şi unele teme sunt acceptate, alte teme...”, a declarat Dan Barna.
Vicepremierul a menţionat că în zilele următoare vor avea loc întâlniri la Guvern, în care se va rediscuta Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
„Noi oricum am mers cu 40 de miliarde, sunt undeva 29 în realitate, aproape 30. Pachetul cu care am mers era undeva la 40 de miliarde, ştiind că vor fi bucăţi pe care Comisia va solicita să fie modificate sau reduse şi atunci am mers cu o propunere de supracontractare tocmai ca să avem din ce tăia. Cum e logic, toate statele fac asta. (...) În următoarele două săptămâni, jumătatea lui mai, vom avea o formă consolidată care să fie propusă”, a mai declarat Dan Barna.
Recomandările noastre
