pandemie Sursă: Arhivă EVZ Premierul Boris Johnson a anunțat că toate restricțiile pandemice rămase încă în vigoare, inclusiv autoizolarea, vor fi abrogate cu o lună mai devreme. Din iulie și până la sfârșitul lui noiembrie, singurele restricții cu care s-a mai confruntat majoritatea populației au fost autoizolarea și masca în metrou (impusă doar de primăria Londrei, nu de guvern).
De la finalul lui noiembrie și până la începutul lui ianuarie am fost nevoiți să purtăm mască în magazine și a existat o perioadă în care certificatul sanitar a fost obligatoriu pentru diverse evenimente organizate la interior. Pe scurt, chiar și autoizolarea obligatorie va dispărea - probabil și odată cu reducerea testării în școli.
Evident că sfârșitul autoizolării obligatorii nu înseamnă și sfârșitul autoizolării, tot așa cum dispariția obligației de a purta mască nu înseamnă că nimeni n-o va mai purta. Bunul simț spune că pe viitor oamenii vor fi mai puțin înclinați să iasă în public când sunt bolnavi și că vor fi mai puțin toleranți cu cei care o fac, scrie jurnalistul Andrew Lilico în telegraph.co.uk.
Cu toate acestea, este un binevenit pas înainte pe calea către revenirea deplină la normalitate. După calculele mele, aproximativ trei sferturi din populație trebuie să fi avut Covid-19 dată de o variantă sau alta. În combinație cu nivelul foarte ridicat al vaccinării (mai ales dat fiind că rata infectării a fost mai ridicată la nevaccinați decât la vaccinați), acest fapt ne conferă, colectiv, o gamă extrem de largă de imunitate. Pentru cei mai mulți dintre noi aceasta e acum o formă sau alta de imunitate hibridă, dată de oricare combinație între infectări cu mai multe variante, infectări plus vaccinare sau vaccinare cu tipuri diferite de vaccin.
Imunologii ne asigură că acest lucru e probabil să însemne că, chiar și dacă va apărea o nouă variantă capabilă să ne ocolească apărarea contra infectării, cum atât de neașteptat s-a comportat și Omicron, ar trebui să constatăm că viitoarele infecții vor fi suficient de blânde încât să ne afecteze doar un pic mai mult (sau poate chiar un pic mai puțin) decât gripa.
Pandemia de Covid -19. Care sunt noile probleme de interes public
În cele din urmă s-a dovedit că valul Omicron, deși a fost aproape tot atât de dramatic pe cât a fost prognozat a fi ca volum de infecții, a produs foarte puține spitalizări, din care jumătate au fost doar întâmplătoare (oamenii au mers la spital din alt motiv și abia acolo au aflat că au Covid-19), iar decese chiar și mai puține.
Dacă zidul nostru imunitar e atât de puternic încât până și peste 200.000 de infectări pe zi nu au produs decât un nivel modest și relativ neproblematic de spitalizări, orice variantă viitoare va trebui să vină cu o noutate radicală pentru a putea reprezenta vreun pericol real. Între timp, cazurile și spitalizările au coborât deja la nivelurile din noiembrie și continuă să se împuțineze cu rapiditate.
Dacă odată așteptam buletinul informativ de la ora 16:00 cu înfrigurare pentru a afla noul bilanț al deceselor și ascultam cu atenția conferința zilnică de presă de la ora 17:00, acum pandemia se simte ca o știre a zilei de ieri. Inflația, viitoarea creștere a impozitelor, planurile de „nivelare” economică, politica de mediu și schimbările legislative post-Brexit - acestea sunt noile probleme de interes public.
Poate că în câteva luni va apărea o nouă variantă, însă primul instinct al decidenților va fi s-o înfrunte fără restricții și să se baze pe imunitate pentru a o gestiona. Carantina, măștile, ecranele de plastic din cafenele, băutul în stradă chiar și pe ploaie, până și testarea în școli și autoizolarea obligatorie - să sperăm că pe toate acestea le-am lăsat acum permanent în urma noastră (cel puțin până la următoarea pandemie). Iar eu unul zic: adio și călătorie sprâncenată!
Recomandările noastre
