Social
Interlopul Ioan Clămparu, plângere împotriva unui doctor din Cluj. Cere despăgubiri de 200.000 de lei
Ioan Clămparu. Sursă foto: Captură video
Din cuprinsul articolului
Ioan Clămparu, cunoscut interlop aflat în detenție la Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, unde ispășește o condamnare de 25 de ani, a intentat un proces împotriva unui medic, solicitând despăgubiri morale în valoare de 200.000 de lei. Deținutul susține că medicul i-ar fi pus viața în pericol printr-un act medical necorespunzător.
„După 4 săptămâni în care tratamentul a fost stopat fără justificare şi în mod cu totul neprofesional, dna dr (…) a studiat mai amănunțit standardele medicale pe care le cunoştea oricum, sens în care şi-a reconsiderat poziția. Întreruperea prematură a tratamentului şi reluarea lui ulterioară, la distanță de o lună, au făcut ca organismul să nu mai recepteze tratamentul în maniera așteptată şi chiar să conducă la înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate”, susține deținutul în acțiunea ce urmează a fi judecată de Tribunalul Cluj.
Interlopul Ioan Clămparu a formulat și plângere penală față de alt cadru medical
Deținutul a depus, de asemenea, o plângere penală împotriva unui medic de la Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” din Cluj-Napoca, acuzându-l de neglijență. Deși inițial procurorii au clasat dosarul, un judecător a dispus reluarea anchetei și audierea tuturor persoanelor implicate.
Ioan Clămparu își execută pedeapsa în regim „închis” la Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud, unde se află din 2015, după extrădarea sa din Spania. În momentul respectiv, interlopul avea trei condamnări definitive pronunțate în Spania, Italia și România, care însumau aproape 50 de ani de detenție.
Prin decizia magistraților români din 2017, s-a stabilit ca acesta să execute o pedeapsă unică de 25 de ani în România, din care s-au scăzut cei patru ani petrecuți în arest în Spania. În prezent, bărbatul în vârstă de 56 de ani a executat aproximativ 14 ani, la care se adaugă zilele câștigate pentru muncă și bună purtare în penitenciar.
Ioan Clămparu. Sursă foto: Arhiva EVZ
Ce acuzații aduce a interlopul Ioan Clămparu
Potrivit documentelor depuse în instanță, Ioan Clămparu suferă de o afecțiune hepatică gravă, pentru care a urmat tratament medical în cadrul penitenciarului. La un moment dat, terapia i-a fost întreruptă de către medicul curant, care a invocat riscul crescut de a dezvolta o formă severă de COVID-19 și intoleranța pacientului la medicamentul administrat.
Deținutul susține însă că decizia a fost luată „fără justificare și într-un mod neprofesionist”, afectându-i grav sănătatea.
„După 4 săptămâni în care tratamentul a fost stopat fără justificare și în mod cu totul neprofesional, dna dr. (…) a studiat mai amănunțit standardele medicale pe care le cunoștea oricum, sens în care și-a reconsiderat poziția. Întreruperea prematură a tratamentului și reluarea lui ulterioară, la distanță de o lună, au făcut ca organismul să nu mai recepteze tratamentul în maniera așteptată și chiar să conducă la înrăutățirea iremediabilă a stării sale de sănătate”, arată acesta în acțiunea depusă la Tribunalul Cluj.
Clămparu acuză medicul că a întrerupt tratamentul cu încălcarea protocolului medical și a obligației legale de a-l informa cu privire la motivele deciziei, precum și la posibilele consecințe ale continuării sau întreruperii administrării medicamentului.
Colegiul Medicilor a respins plângerea depusă de interlop
Deținutul susține că doar el ar fi avut dreptul să solicite întreruperea tratamentului, în urma unei informări complete din partea medicului privind riscurile existente. Clămparu a depus o plângere și la Colegiul Medicilor, însă aceasta a fost respinsă.
Medicul vizat, identificat ca Ioana C., afirmă că decizia de a opri tratamentul a fost justificată medical, fapt confirmat și de Comisia de Disciplină a Colegiului Medicilor Cluj. „S-a apreciat corect faptul că tratamentul a fost întrerupt în mod justificat, datorită faptului că pacientul a prezentat o lipsă de toleranță, criteriu de întrerupere a terapiei prevăzut expres în protocol. S-a ajuns la această concluzie prin analiza valorilor unor constante din timpul tratamentului anterior întreruperii, precum și prin observarea creșterii valorilor după întreruperea definitivă a tratamentului. Este recunoscut științific că progresiunea afecțiunii este întâlnită la 10-15% dintre pacienți la doi ani și la 70-80% dintre pacienți la 5-10 ani de la stabilirea diagnosticului, fapt evidențiat și în decizia Colegiului Medicilor”, a explicat medicul.
Aceasta mai precizează că tratamentul a fost oprit nu doar din cauza riscului de infectare cu virusul SARS-CoV-2, ci și din lipsa de toleranță a pacientului la medicație, menționând că în fișa medicală există consimțământul informat al deținutului, semnat de acesta, privind posibilitatea suspendării tratamentului. Cazul urmează să fie analizat de un judecător în ședința programată pentru data de 30 octombrie 2025.
Pe lângă acțiunea civilă, Clămparu a formulat și o plângere penală împotriva medicului, acuzând-o de vătămare corporală. Inițial, procurorul a dispus clasarea cauzei, însă instanța a anulat ordonanța și a cerut reluarea anchetei.
„Pentru stabilirea corectă a încadrării juridice, organul de cercetare penală trebuia să administreze o minimă probațiune și avea obligația de a administra probe atât în favoarea, cât și în defavoarea stabilirii unei situații de fapt legale și temeinice. În cazul de față se impune o minimă cercetare din partea organului de urmărire penală pentru stabilirea încadrării juridice corecte a faptei reclamate, respectiv audierea medicului curant și administrarea probei cu înscrisuri în sensul analizării concluziilor cercetării disciplinare a medicului de la Colegiul Medicilor”, a arătat un magistrat de la Judecătoria Cluj-Napoca.
Judecătorul a constatat că procurorul se limitase doar la audierea deținutului, fără a administra și alte probe esențiale pentru stabilirea situației de fapt.
Clămparu s-a înscris la școală în penitenciar
În detenție, Ion Clămparu a încercat să își construiască o imagine diferită de cea care l-a consacrat în lumea interlopă. S-a înscris la cursurile liceale organizate în Penitenciarul Aiud, în parteneriat cu Liceul Tehnologic Agricol Ciumbrud, motivând că dorește, după eliberare, să se ocupe de un teren agricol propriu. De altfel, a mers până la a da în judecată administrația penitenciarului atunci când nu i s-a permis continuarea studiilor în clasa a XI-a.
Pe lângă preocupările educaționale, Clămparu a cochetat și cu literatura. În anul 2022, a semnat, alături de alți deținuți, un volum colectiv de poezii, proză scurtă și lucrări de grafică dedicat poetului Mihai Eminescu. Volumul a fost realizat sub coordonarea administrației penitenciarului, cu scopul de a încuraja activitățile culturale în rândul deținuților.
Totuși, în spatele acestei imagini aparent reformate se află unul dintre cei mai temuți lideri ai crimei organizate din Europa anilor 2000. Supranumit „Cap de porc”, Clămparu a condus o rețea de proxenetism care a trimis sute de tinere din România și Republica Moldova în Spania, unde erau forțate să se prostitueze în parcul Casa de Campo din Madrid. Rețeaua funcționa după modelul Camorrei italiene, impunând violență și teroare pentru a controla femeile. După ani de fugă, Clămparu s-a predat autorităților spaniole în 2011 și a primit condamnări grele în mai multe țări europene, însumând zeci de ani de închisoare.
