Instanța supremă a UE, Curtea Europeană de Justiție, a hotărât, miercuri, 16 februarie, că fondurile blocului comunitar pot fi tăiate pentru statele membre care nu respectă standardele democratice. Cazul are implicații majore atât pentru Polonia, cât și pentru Ungaria.

Bruxelles poate tăia fondurile pentru țările care încalcă standardele statului de drept - este verdictul dat miercuri de CEJ. Judecătorii de la tribunalul din Luxemburg au răspuns, astfel, la o contestație a așa-numitului „mecanism de condiționalitate” al blocului comunitar, formulată de Ungaria și Polonia.

#ECJ rejects the actions brought by #Hungary and #Poland against the #EUBudget conditionality mechanism on the respect of the #RuleOfLaw by Member States @Europarl_EN @EUCouncil

— EU Court of Justice (@EUCourtPress) February 16, 2022

Cea mai mare voce a României. A fost adulată în toată lumea, dar a murit în sărăcie şi uitare

Renunțarea la ora de vară, hotărâre istorică. Argumentele din spatele deciziei

Ce a spus instanța?

Într-o declarație care reflectă decizia judecătorilor, instanța a transmis că, deși Comisia Europeană trebuie să respecte cerințe procedurale stricte, aceasta are dreptul de a reține fonduri pentru a sancționa statele membre.

„Curtea respinge în totalitate acțiunile introduse de Ungaria și Polonia”, a transmis CEJ.

Judecătorii au declarat că „respectarea de către statele membre a valorilor comune pe care se bazează Uniunea Europeană (...) precum statul de drept și solidaritatea, justifică încrederea reciprocă dintre aceste state”.

„Bugetul (Uniunii Europene - n.r.) este unul dintre principalele instrumente pentru a pune în practică, în cadrul politicilor și activităților Uniunii Europene, principiul fundamental al solidarității între statele membre”, a completat CEJ.

Bruxelles cere revendicarea

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat decizia judecătorilor, afirmând că aceasta justifică acțiunile întreprinse până în prezent de Bruxelles.

„Hotărârile de astăzi confirmă faptul că suntem pe drumul cel bun. Comisia va analiza acum cu atenție raționamentul hotărârilor și posibilul lor impact asupra pașilor următori”, a declarat Ursula von der Leyen, citată de Deutsche Welle.

Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că, fiind piatra de temelie a UE, statul de drept are nevoie de protecție.

„Încălcările nu ne costă doar credibilitatea, ci și coeziunea noastră. Hotărârea de astăzi a CEJ confirmă un alt instrument important pentru ca UE să protejeze și să consolideze comunitatea noastră de valori”, a declarat Baerbock.

Budapesta și Varșovia critică hotărârea

Viceministrul polonez al justiției, Sebastian Kaleta, a scris pe Twitter că este nevoie de „unitate împotriva atacului asupra suveranității noastre”.

„Polonia trebuie să își apere democrația împotriva șantajului menit să ne răpească dreptul la autodeterminare”, s-a exprimat viceministrul polonez.

Ministrul ungar al justiției, Judit Varga, a respins hotărârea ca fiind o „judecată politică” și o dovadă că UE abuzează de puterea sa.

„Hotărârea este o altă aplicare a presiunii împotriva țării noastre pentru că am adoptat legea noastră de protecție a copilului, în timpul verii (din 2021 - n.r.)”, a scris Varga, referindu-se la o lege care interzice reprezentarea homosexualității sau a schimbării de sex la minori în conținutul media.

De ce a fost intentat acest caz?

Cele două țări lansaseră un apel împotriva mecanismului de sancțiuni, care are ca scop pedepsirea încălcărilor statului de drept în statele membre prin reținerea finanțării destinate țărilor respective.

Ambele țări sunt beneficiari importanți ai fondurilor UE și se temeau că Comisia Europeană va folosi sancțiunile împotriva lor.

Bruxelles-ul a introdus această măsură după ce a fost acuzat că Budapesta și Varșovia au subminat standardele democratice, cum ar fi independența justiției.

Deși mecanismul este în vigoare de la începutul anului 2021, Comisia a declarat că va aștepta decizia de miercuri înainte de a activa procedura.

Întârzierea fusese convenită cu Ungaria și Polonia în 2020 ca o concesie la momentul respectiv pentru a se ajunge urgent la un acord cu privire la decizii importante privind bugetul UE.

Ce au făcut Ungaria și Polonia?

Comisia Europeană a trimis scrisori oficiale Varșoviei și Budapestei în noiembrie, subliniind ceea ce consideră a fi deficiențe democratice.

În cazul Poloniei, Bruxelles-ul critică reformele judiciare despre care susține că subminează independența judecătorilor și refuzul Varșoviei de a accepta primatul legislației UE asupra legislației poloneze.

În ceea ce privește Ungaria, Comisia menționează preocupări legate de emiterea de contracte publice, conflicte de interese și cheltuirea coruptă a fondurilor UE.

De luni de zile, Parlamentul European - care aprobă bugetele multianuale ale UE - a îndemnat Comisia Europeană să taie imediat fondurile.

Acesta afirmă că țările au depășit de mult pragul la care ar trebui lansat mecanismul. Legislativul a lansat chiar și propriile proceduri legale împotriva Comisiei, acuzând-o de inacțiune.

Cu toate acestea, executivul UE, care se teme că ar putea face obiectul unor contestații juridice, a preferat să construiască treptat un caz pe care speră că va fi de neclintit.

Comisia ar avea nevoie de voturile majorității statelor membre pentru a aproba utilizarea mecanismului prin vot cu majoritate calificată.