Sistemul de sănătate e informatizat de ieri. Criticii spun însă că, pentru eficienţă, e nevoie şi de card de asigurat, dar şi de o monitorizare mai eficientă.

De ieri, casele de asigurări pot controla mai bine reţetele eliberate de medicii de familie, dar şi activitatea farmaciilor şi a furnizorilor de servicii medicale. Sistemul Informatic Integrat Unic (SIUI), demarat din 2002, e funcţional sută de sută.

Prin informatizare se urmăreşte eliminarea fraudelor în asigurările de sănătate, spun oficialii. "Până la apariţia cardului şi a fişei electronice nu are o mare funcţionalitate", comentează criticii, care adaugă că, pe lângă implementare, e nevoie şi de monitorizare, iar la acest capitol suntem "dezastruoşi".

Bază de date completă cu asiguraţii din România

Versiunea centralizată a SIUI deţine o bază de date complexă despre toate categoriile de asiguraţi: pensionari, persoane coasigurate, persoane cu diferite grade de invaliditate, elevi, studenţi, nou-născuţi şi este pregătită pentru introducerea de anul viitor a Cardului Naţional de Sănătate, a Fişei Electronice a Pacientului şi a Prescripţiei Electronice.

"În România, înainte de implementarea SIUI, în evidenţele medicilor de familie figurau 27 de milioane de asiguraţi. Informatizarea sistemului a adus listele de pacienţi la nivelul real (19 milioane de asiguraţi), reducând proporţional cheltuielile bugetare", a declarat Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Prin introducerea CNP-ului unui pacient, acesta poate fi verificat dacă nu figurează pe listele mai multor medici de familie. În plus, sistemul verifică şi validează serviciile medicale, luând în considerare întregul complex de date despre asigurat, despre medic sau furnizor. Sistemul decontează un serviciu medical doar dacă sunt respectate în totalitate prevederile normative în vigoare (800 de reguli de validare în total) şi face posibilă comunicarea electronică on-line cu furnizorii de servicii medicale.

Preşedintele Traian Băsescu, prezent la lansare, a declarat că este posibil ca noul sistem să reducă din personal. "În interiorul ideii de modernizare a României, informatizarea are un rol major şi nu e neapărat un rol de diminuare a numărului de angajaţi. Există şi această opţiune, dar obiectivele principale includ acu rateţea datelor şi sinteza corectă a acestora, reducerea posibilităţilor de fraudare în asistenţa medicală. 26 de milioane de asiguraţi iniţiali minus 19 milioane de asiguraţi reali reprezintă 7 milioane fraudă", a subliniat preşedintele.

"Orice alarmă îţi pui există hoţi care o decriptează"

Pentru ca banii să fie mai bine monitorizaţi, mai sunt însă multe de făcut. "Cred că este şi foarte mult PR. Toată lumea ar fi fericită dacă s-ar descoperi scurgerile. Dacă este conectat la baza de date de la Evidenţa Populaţiei, sistemul poate reduce frauda, pentru că automat un deces înseamnă ştergerea asiguratului din baza de date. Însă, până la apariţia cardului şi a fişei şi prescripţiei electronice nu are o mare funcţionalitate. Cardul îi va permite medicului să prescrie reţeta doar atunci când pacientul este în faţa lui, însă cine poate să controleze dacă pacientul a fost sau nu bolnav?", se întrabă Dragoş Dinu, consultant în industria farmaceutică.

El crede că informatizarea, cu tot cu card şi fişă electronică nu pot decât să reducă frauda din sistem, dar s-a dovedit că există portiţe de fraudare şi aşa. "Practic, orice alarmă îţi pui, există un hoţ care o decriptează. Este un pas înainte totuşi, până acum câţiva ani a fost sat fără câini", adaugă Dragoş Dinu.

"26 de asiguraţi aflaţi iniţial pe liste minus 19 asiguraţi reali reprezintă 7 milioane fraudă.", TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României

STATISTICĂ

20% dintre reţete erau fraudate

Oameni din sistem susţin că, în prezent, reţetele false însumează 15%-20% din totalul celor raportate de medici la casele de asigurări de sănătate. "Nici spitalele, nici medicii de familie nu raportează corect la Casa de Asigurări. Rapoartele sunt făcute pe genunchi, cu o seară înaintea predării", declara pentru EVZ Dragoş Dinu, specialist în domeniul farmaceutic, în urmă cu puţin timp.

Alături de informatizare, specialiştii susţin că este nevoie de restructurarea spitalelor neproductive. De altfel, circa 200 de spitale urmează să fie transformate în aziluri sau creşe.