O afacere veche de peste două decenii, gestionată de liberali, repune pe tapet o afacere foarte păguboasă pentru stat, care este obligat la plata unei despăgubiri record.

La Curtea de Apel București s-a pronunțat, în data de 12 noiembrie 2020, o primă sentință în procesul în care societatea BIT S.A. s-a judecat cu Statul Român (Ministerul Finanțelor Publice) și Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) pentru plata unor debite restante rezultate din privatizarea fostei fabrici de mobilă de pe Ramuri Tei, din zona Barbu Văcărescu-Floreasca din București, arată justnews.

Despăgubire de 27 milioane de euro

„Obligă pe pârâtul STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE, la plata către pârâta AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI (A.A.A.S.) a sumei totale de 4.573.554,90 euro, plătibilă în lei la cursul BNR din ziua plăţii, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare calculată la valoarea debitului principal de 4.549.560,64 euro, începând cu data de 6.10.2020 şi până la data achitării integrale a despăgubirilor, cu titlu expres de a fi achitată de îndată către reclamanta BIT S.A., în măsura necesară pentru stingerea creanţei rămase neexecutate din obligaţia de plată stabilită prin Sentinţa comercială nr. 1911 din data de 23.02.2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a VI-a Comercială, în Dosarul nr. 36000/3/2008 (…)”.

Hotărîrea poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Dacă va rămâne definitivă, statul român va plăti alte 4,6 milioane de euro unei firme căreia, anterior, îi mai plătise o parte însemnată din despăgubirea record de 27 milioane de euro, impusă de instanță.

Afacerea BIT SA

În 1994, statul român privatizează fabrica de mobilă de pe Ramuri Tei.  Din această privatizare, Statul român a încasat suma de 369.054.000 lei vechi, echivalentul a circa 45.000 dolari la acea vreme. Terenul de peste 16.000 de metri pătrați, pe care se întindea fabrica, a fost revendicat însă de foștii proprietari. A urmat un proces, iar printr-o decizie definitivă și irevocabilă a instanțelor bucureștene, patronii firmei BIT SA au fost obligați să renunte la terenul și clădirile fabricii.

BIT SA s-a întors împotriva Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), în prezent Autoritate pentru Administrarea Activelor Statului, instituția care a gestionat acest proces de privatizare, pentru a-și recupera banii pe care i-a plătit. BIT SA cerea în 2008 plata unor despăgubiri în valoare de 25,6 milioane de lei.

 Avocata Gorghiu pierde procesul AVAS

 Publicația miscareaderezistenta.ro a dezvăluit rolul jucat de doi importanți lideri ai PNL în gestionarea acestei afaceri.  În anul 2008, când la Palatul Victoria se afla PNL-ul condus de Călin Popescu Tăriceanu, acționarii BIT au încercat să ajungă la o întelegere amiabilă cu AVAS. În fruntea AVAS-ului se afla însă Teodor Atanasiu, iar la AVAS, pe o funcție de consilier al președintelui, se afla Alina Gorghiu. Aflând de diferendul din instanță cu BIT SA, casa de avocatură “Gorghiu, Pop & Asociații” a transmis o ofertă pentru a reprezenta AVAS-ul în proces.

La această Casă de avocatură a fost asociată Alina Gorghiu, din ianuarie 2005 până în iulie 2007. Între AVAS și casa de avocatură “Gorghiu, Pop & Asociatii” s-a încheiat a un contract de asistență juridică pentru 25.000 de euro, iar Alina Gorghiu declara public atunci că nu are nicio legătură cu respectiva înțelegere.

Procesul a fost pierdut în final de AVAS. Prin urmare, AVAS-ul condus de liberalul Teodor Atanasiu a preferat, în locul unei înțelegeri amiabile cu BIT SA, să meargă în instanță pentru a da posibilitatea unei case de avocatură, în care, înainte de a fi numită la AVAS, a avut interese directe și consiliera Alina Gorghiu, să câștige 25.000 de euro. Iar procesul, în care AVAS-ul a fost reprezentat de “Gorghiu, Pop & Asociatii” a fost pierdut definitiv.