Social
Înapoi în grădina bunicilor, la Piața Artizanilor din Berca. Slow Food Buzău: doi ani de gust românesc
Sursa foto: Facebook/Slow Food Buzău
Din cuprinsul articolului
Gustul roșiilor calde culese direct din grădina bunicilor, mirosul de dulceață abia luată de pe foc și pâinea proaspăt scoasă din cuptor – toate aceste amintiri se regăsesc la Piața Artizanilor din Berca. În acest weekend, 7–8 iunie, comuna din Ținutul Buzăului devine din nou locul unde gastronomia locală și tradițiile vechi se întâlnesc cu turismul autentic și cu dorul de gusturile de altădată.
Comunitatea Slow Food Buzău organizează cea de-a șasea ediție a Pieței Artizanilor – un eveniment dedicat promovării gastronomiei artizanale, turismului local și sustenabilității. Manifestarea are loc în comuna Berca, chiar în inima Geoparcului Global UNESCO Ținutul Buzăului, și reunește peste 30 de expozanți locali și regionali.
Timp de două zile, vizitatorii se vor bucura de:
-Târg de produse artizanale: miere crudă, brânzeturi, uleiuri presate la rece, dulceațuri, legume de sezon, pâine cu maia;
-Colțul vinurilor din Dealu Mare: degustări de vinuri artizanale;
-Gourmet Street Food în stil Slow Food: preparate locale reinterpretate, inclusiv opțiuni vegetariene;
-Ateliere pentru copii, demonstrații de meșteșuguri, muzică live și Escape Room educativ;
-Standuri informative despre Geoparc și Slow Food, plus tombola „Buzăul Artizanal”, cu premii din partea producătorilor locali.
Printre expozanți se numără: Melinis, Ferma Pas-Strâmtu, Crama 3 Conace, Fromaggeria Giuseppe, Miedăria, Hanul Moara Veche, Distil Art și mulți alții care contribuie la povestea savuroasă a Ținutului Buzăului.
Slow Food Buzău
Evenimentul din acest weekend este doar una dintre realizările unei comunități care, în doar doi ani, a transformat gastronomia artizanală în motor de dezvoltare rurală. Slow Food Buzău a organizat peste 20 de evenimente, atrăgând peste 10.000 de turiști, nu doar din toate colțurile României, ci și din peste 10 țări europene.
Într-o perioadă dificilă pentru micii producători, comunitatea a creat o rețea de sprijin și promovare pentru zeci de afaceri artizanale, facilitând vânzări directe, parteneriate cu restaurante, acces la lanțuri scurte de distribuție și chiar comenzi internaționale. Unii producători au declarat că vânzările de la Piața Artizanilor le-au depășit pe cele obținute la târguri mari din București sau Brașov.
Gust local, ecou internațional
Ținutul Buzăului a devenit o destinație cosmopolită, primind oaspeți din Spania, Germania, Italia, Serbia și alte state europene. În 2024, Buzăul a găzduit prima ediție a Conferinței Slow Food România – un moment de referință pentru gastronomia sustenabilă autohtonă, care a reunit producători, fermieri bio, bucătari, bloggeri culinari și experți în turism responsabil.
Tot anul acesta, comunitatea a reprezentat România la Terra Madre, cel mai mare târg Slow Food din lume, fiind singura delegație cu stand propriu din țara noastră. „Ne dorim ca Buzăul să devină un pol al gastronomiei artizanale în Europa de Est, iar comunitatea noastră – un exemplu de dezvoltare sustenabilă prin colaborare și viziune pe termen lung”, spune Thorsten Kirschner, co-fondator și manager Slow Food Buzău.
Ce urmează în 2025
Anul 2025 aduce noi direcții strategice pentru comunitate. Se pregătește relansarea platformei www.travelbuzau.com, ce va deveni ghidul digital complet al județului, disponibil în patru limbi. Totodată, Slow Food Buzău va organiza „Toamna Culinară Buzău” (1 septembrie – 31 noiembrie), o celebrare a gastronomiei locale cu peste 20 de evenimente: cine farm-to-table, cooking shows, ediția de toamnă a Pieței Artizanilor, picnicuri tematice și weekenduri dedicate vânătorii de trufe.
Mai mult, comunitatea va sprijini dezvoltarea unui lanț alimentar scurt în județ, conectând producătorii locali cu restaurantele și hotelurile din regiune, pentru un sistem farm-to-table funcțional și sustenabil.
Slow Food Buzău – o poveste despre oameni, gusturi și viitor
Povestea Slow Food Buzău este despre mai mult decât hrană: este despre legături umane, despre comunități care prind viață, despre tradiții revalorizate și despre speranța că lucrurile bine făcute pot schimba fața satului românesc.
