Înălțarea Domnului, ziua în care sufletele se ridică la cer. Ce trebuie să faci pentru a avea noroc tot anul

Înălțarea Domnului, celebrată anul acesta pe 29 mai, este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Sărbătoarea marchează momentul în care Iisus Hristos s-a ridicat la Ceruri, în fața ucenicilor Săi, de pe Muntele Măslinilor.

După Învierea Sa, Mântuitorul a rămas pe pământ timp de 40 de zile, învățându-i pe apostoli și pregătindu-i pentru misiunea de a răspândi Evanghelia.

Înainte de a se înălța, le-a promis că le va trimite Duhul Sfânt, care s-a pogorât asupra lor la zece zile după acest moment, de Rusalii.

Această sărbătoare este un prilej de reflecție asupra misiunii divine a lui Hristos și a promisiunii mântuirii.

În România, Înălțarea Domnului este celebrată anul acesta pe 29 mai, iar în această zi, credincioșii își schimbă salutul pascal „Hristos a Înviat!” cu „Hristos S-a Înălțat!”, la care se răspunde „Adevărat S-a Înălțat!”.

Tradiții și obiceiuri păstrate

În popor, această sărbătoare mai este cunoscută și sub numele de „Ispas”, după un păstor despre care se spune că ar fi fost martor la Înălțarea Domnului.

Legenda spune că acesta s-a ascuns după stânci și a văzut minunea, răspândind apoi vestea printre oameni.

În multe zone din România, sărbătoarea este marcată prin trei zile speciale, cu ajunul (miercuri) și ultima zi (vineri) fiind considerate „Bălțatele”, deoarece se combină momente de muncă și sărbătoare.

Tradiția spune că în aceste zile nu este bine să muncești, exceptând strângerea plantelor de leac, care se crede că au puteri vindecătoare dacă sunt culese de Înălțare.

Se spune că cei care mor de Înălțare ajung direct în Rai, iar aceasta este ultima zi din an în care se roșesc ouă.

Creștinii poartă frunze de nuc sau leuștean la brâu, așa cum se spune că a avut Hristos când S-a ridicat la Ceruri, iar vitele sunt bătute cu leuștean pentru a fi sănătoase și puternice.

În această zi se împart azime calde, ceapă verde și rachiu în memoria celor plecați, astfel încât sufletele lor să aibă hrană pentru „drumul către cer”.

De asemenea, se merge la biserică pentru slujbe speciale și pomenirea eroilor neamului, deoarece Înălțarea Domnului este și Ziua Eroilor în România.

Ce este interzis de Înălțarea Domnului

Tradițiile populare avertizează că nu este bine să te cerți sau să porți ură, iar obiceiurile interzic împrumutul de bani ori înstrăinarea obiectelor din casă.

De asemenea, nu este bine să oferi foc din gospodărie, pentru a evita ghinionul.

În mod inedit, chiar și caii sunt implicați în această sărbătoare. Legenda spune că, după Nașterea lui Iisus, Maica Domnului l-a ascuns sub fânul din ieslea animalelor, însă caii, lacomi, au mâncat tot, punându-L în pericol.

Ca pedeapsă, se spune că aceștia nu se satură niciodată, decât o singură oră în ziua de Înălțare. Astfel, expresia „la Paștile Cailor” a ajuns să însemne „niciodată”.

Alte tradiții și superstiții legate de Înălțare

În unele zone ale țării, de Înălțarea Domnului oamenii duc la biserică frunze de nuc și ramuri de tei, considerate apărătoare ale casei și familiei.

Acestea sunt apoi așezate la icoane sau la ferestre, ca simbol de protecție împotriva necazurilor.

Se spune că plantele culese de Înălțare au puteri tămăduitoare și sunt bune pentru ceaiuri și descântece.

De asemenea, gospodinele pregătesc colaci, ouă roșii și lapte, pe care le dau de pomană în amintirea celor adormiți.

În această zi, nu se spală, nu se muncește și nu se face curățenie, existând credința că astfel de activități atrag ghinion.

O altă superstiție spune că nu e bine să se dea sare din casă, pentru că „îți dai norocul”.