Social
Imnul de azi s-a născut la Brașov, într-o grădină, la un pahar de vorbă cu Alecsandri, Bălcescu și Cuza
În mai 1848, într-o casă din Șcheii Brașovului se strânseseră zeci de revoluționari pașoptiști, care au trăit la Brașov vreme de câteva luni, într-o atmosferă de efervescență revoluționară. Aici, a fost chemat într-o seară George Ucenescu, autorul imnului
Puțini sunt românii care știu cine este George Ucenescu. Sau cei care știu ca acesta este cel care a adaptat un vechi cântec bisericesc pentru versurile lui Andrei Mureșianu și și-a prezentat pentru prima oară creația ce avea să devină imnul de astăzi, în fața pașoptistilor din Moldova, Muntenia și Țara Românească, strânși într-o grădină din Șcheii Brașovului. Andrei Mureșianu era unul dintre ei și, atras de melodia lui Ucenescu, a compus în doar 7 zile versurile imnului de azi. Martori la nașterea imnului erau, printre alții, Nicolae Bălcescu, Cezar Boliac, Vasile Alecsandri sau Alexandru Ioan Cuza.
În mai 1848, într-o casă din Șcheii Brașovului se strânseseră zeci de revoluționari pașoptiști, care au trăit la Brașov vreme de câteva luni, într-o atmosferă de efervescență revoluționară. Aici, a fost chemat într-o seară George Ucenescu, născut în 1830 la Cisnădie și găsit, pe când avea doar 4 ani, pe străzile Sibiului, de unde a fost luat și crescut la Brașov, pe Tocile. La vârsta de 12 ani era deja dascăl de muzică la copiii mici care învățau la Prima Școală Românesscă din Șchei și cântăreț la bisericile de Pe Tocile și Sf Nicolae, pe lângă care funcționa școala șcheiană. În 1848 a participat la revoluție, în grupa lui Pantazi, iar în mai a fost chemat în grădina unde se strânseseră pasoptiștii pentru a le cânta. A ales un cântec bisericesc, „Din sânul maicii mele”, cântec din care s-a născut, apoi, imnul de azi.
Ne puteți urmări și pe Google News
De unde a apărut ideea conform căreia Anton Pann ar fi autorul muzicii imnului de azi nimeni nu stie. Anton Pann a avut de 3 ori legături cu Brașovul, predând la Prima Școală Românească din Șchei, în anii 1821 și 1828, cu mult înainte ca imnul să fie compus, și apoi în anul 1850, după realizarea acestuia. L-a menționat în culegerile sale de folclor, însă niciodată nu și l-a atribuit.
Istoricul Vasile Olteanu, directorul muzeului Primei Școli Românești din Șchei, spune că în mai 1848, martori la crearea imnului de astăzi al Romaniei au fost Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Cezar Boliac și Alexandru Ioan Cuza, alături de câteva zeci de revoluționari pașoptisti din Moldova și Muntenia, veniți la Brașov într-o casă din Șchei, care există și acum în apropierea troiței lui Ilie Birt. Imnul s-a născut într-o livadă, la un „prânz de cireașă”, cum se spunea pe-atunci. Sau, la un pahar de vorbă, mai pe românește. Alexandru Ioan Cuza, de fața la nașterea imnului, a fost atât de atras de Brașov și de școala brașoveană, încât a donat pe loc 15 galbeni Colegiului Andrei Șaguna de azi, colegiu unde a predat apoi, vreme de 5 decenii, George Ucenescu, autorul muzicii care l-a determinat pe Andrei Mureșianu să scrie versurile poeziei „Un răsunet”, devenită, pe muzica lui Ucenescu, versurile imnului de azi.
Recomandările noastre
