Îndepărtarea Moscovei de Occident va afecta în mod deosebit economia germană, mai mult decât în alte țări, atrage atenția publicația germană WitschaftsWoche.
În ultima vreme, influentul șef al gigantului rus Gazprom, Aleksei Miller, a primit o serie de vești proaste. Începând cu deprecierea rublei și terminând cu exporturile în Europa, care scad. Nemaivorbind de construcția gazoductului Nord-Stream 2, care bate pasul pe loc și a devenit subiect sensibil în unele cancelarii occidentale, după otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, atribuită de Occident Moscovei.
Mai ales că, după otrăvirea lui Navalnîi, relațiile dintre Rusia și Europa – deja aflate la un nivel scăzut – au devenit și mai tensionate și mai reci, după intrarea în vigoare a noi sancțiuni economice.
Cotidianul german notează că Aleksei Miller nu mai privește spre Occident ci spre teritoriile din estul țării sale. În aceste vaste întinderi, se pune la cale un proiect uriaș.
„Puterea Siberiei”, strategia Rusiei privind China
Este vorba de gazoductul „Sila Sibiri-2” (Puterea Siberiei-2). El va porni din zăcămintele situate în vestul Siberiei și, traversând Mongolia, va ajunge în China.
În timp ce se lucrează deja la proiectarea acestui gazoduct faraonic, boss-ul Gazprom a declarat, în cadrul unei întrevederi cu liderul de la Kremlin, că, în viitor, gazele din peninsula Iamal, aflată în nordul Siberiei de Vest, vor putea exportate și în Asia, nu doar în Europa.
Potrivit WitschaftsWoche, noul proiect capătă acum contururi concrete. Și observatorii apreciază că el va deveni „punctul culminant al strategiei ruse în privința Chinei”
China va trebui să preia rolul UE de cel mai important partener. Prin eforturi comune, cea mai mare țară din lume ca întindere (Rusia) și cel mai mare stat al lumii după populație (China) se vor putea împotrivi ”hegemoniei SUA”, după cum declara, recent, ambasadorul chinez la Moscova, Zhang Hanhui, citat de Vești din Rusia.
De altfel, strategia chineză de a curta Rusia este promovată la cel mai înalt nivel. Liderul de la Beijing, Xi Jinping, și-a arătat în repetate rânduri bunăvoința și deschiderea către omologul său rus, Vladimir Putin.
„Este prietenul meu, cel mai aproapiat și cel mai bun. Apreciez în mod deosebit prietenia noastră profundă”, a declarat Xi, citat de presa oficială.
Gaz, mai mult gaz rusesc pentru China
Totuși, China și Rusia au un trecut deloc prietenos și bunăvoitor, dar interesele economice și de influență primează concurenței.
Anul trecut, în luna decembrie, gazoductul „Puterea Siberiei” a fost inaugurat. Noul gazoduct „Sila Sibiri-2” va ajunge până la Shanghai și va fi cel mai scump gazoduct rusesc, în valoare de 55 de miliarde de dolari.
Dincolo de gaze naturale, colaborarea ruso-chineză se concretizează în din ce în ce mai multe exerciții militare. Beijing și Moscova vor dublarea schimburilor comerciale, cu tot mai puține tranzacții făcute în dolari, ci direct în ruble și yuani.
Noua apropiare Moscova-Beijing este privită cu scepticism dar și cu îngrijorare de companiile europene. Pentru că giganții de pe vechiul continent nu văd cum China va înlocui Occidentul ca partener al Rusiei. Dar, încă din 2010, înainte de introducerea primelor sancțiuni la adresa Moscovei, China a întrecut Germania în calitate de cel mai important partener comercial.
În ultimii zece ani, decalajul dintre China și Europa în colaborarea cu Rusia crește constant. În 2020, companiile rusești au început, pentru prima dată, să cumpere mai multe produse de inginerie din China decât din Germania.
Beijing trage foloase după sancțiunile occidentale
„În contextul sancțiunilor occidentale, China este categoric acea terță parte care trage foloase din această situație”, declarat Matthias Schepp, șeful Camerei de Comerț Rusia-Germania din Moscova.
Beneficiarii ruși nu pot fi siguri că echipamentele și piesele de schimb primite din Germania vor mai fi accesibile pe viitor, dacă vor intra sub incidența sancțiunilor.
Iar patru din cinci companii germane se plâng deja de concurența tot mai aprigă a Chinei. În primul semestru al acestui an, numai 7,3% din comerțul exterior al Rusiei a revenit Germaniei, cu 0,7% mai puțin decât în perioada de referință de anul trecut.
În același interval de timp, China a reușit să-și sporească ponderea de la 16,6% la 17,8%.
Potrivit președintelui Comitetului Estic al economiei germane, Oliver Hermes, relațiile cu Rusia nu trebuie să fie scăpate din vedere.
„Într-un moment în care luptăm cu uriașele consecințe economice ale crizei coronavirusului, când în Europa se simte tot mai pregnant conflictul dintre Statele Unite și China, trebuie să scoatem pe primul plan viitoarele oportunități din relațiile cu alți parteneri importanți, inclusiv cu Rusia”
Potrivit WirtschaftsWoche, această schimbare de orientare a Rusiei în direcția China va însemna și unele greutăți și pentru antreprenorii ruși.
Cotidianul german explică: șefii de companii preferă, totuși, tehnica europeană, pe care însă nu și-o mai pot permite din cauza deprecierii rublei, astfel că sunt obligați să cumpere alternative chineze mai ieftine.
„Din punct de vedere tehnic și economic, Rusia rămâne totuși în urma Chinei, în plină dezvoltare”, spune Niels Schmidt, reprezentantul pe probleme de politică externă al grupului SPD (Partidul Social Democrat) din Bundestag.
„În cei 20 de ani de când se află la putere, Putin nu a reușit să modernizeze economia și să o pună pe o bază mai solidă și mai largă, în primul rând prin dezvoltarea companiilor industriale mici și mijlocii”.
În ciuda unor neînțelegeri, ele nu par că încurcă idila economică dintre Moscova și Beijing. În orice caz, atâta timp cât China va cumpăra din Rusia tot mai multe materii prime, iar prăpastia dintre Moscova și Europa va deveni tot mai adâncă la fiecare nou val de sancțiuni.
„Cu cât Occidentul întoarce mai mult spatele Rusiei, cu atât mai mult se grăbește China să umple spațiul eliberat, în mod absurd, de Occident”, spune Shmidt. Colegul său din grupul parlamentar, Bernd Westphal, a formulat ceva mai clar: „Pe parcursul politicii de sancțiuni trebuie să avem grijă să nu împingem Rusia în brațele Chinei”.