Turismul din România se află în fața unei provocări majore, după ce Guvernul a propus măsuri fiscale severe în cadrul controversatei "ordonanțe trenuleț". Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) a lansat un apel public, avertizând asupra impactului devastator pe care noile reglementări îl pot avea asupra sectorului.

Turismul românesc, codaș în regiune

În timp ce țări precum Bulgaria, Ungaria sau Croația raportează progrese semnificative datorită investițiilor în infrastructură și promovare turistică, România rămâne mult în urmă. FIHR subliniază că deficitul comercial din turism a atins în 2023 o valoare alarmantă de 3,694 miliarde de euro, conform datelor BNR. Cauzele principale? Lipsa investițiilor publice, legislația depășită și promovarea internațională insuficientă.

„Intrarea României în spațiul Schengen ar putea crește fluxul turistic, însă fără strategii clare și promovare adecvată, nu vom putea valorifica acest potențial,” se arată în scrisoarea deschisă adresată Guvernului.

Efecte imediate și pe termen lung

Hotelierii semnalează deja scăderi în consum și o diminuare a interesului pentru investiții în turism. Contextul economic instabil, amplificat de scăderea ratingului de țară și de bugetele insuficiente alocate promovării internaționale, agravează situația.

În plus, eliminarea voucherelor de vacanță, care aveau un rol important în susținerea turismului intern, ar putea afecta grav piața locală, ducând la o scădere cu până la 30% a acestui segment.

Măsuri urgente propuse pentru a salva turismul românesc

Pentru a contracara aceste efecte, FIHR a propus o serie de soluții:

1. Buget de promovare: Alocarea a 10% din economiile rezultate din eliminarea voucherelor de vacanță pentru promovarea României ca destinație turistică.
2. Actualizarea legislației: Modernizarea reglementărilor pentru a permite bugete multianuale și digitalizarea raportărilor turistice.
3. Sprijinirea investițiilor: Dezvoltarea turismului balnear, eco-turismului și a altor forme de turism sustenabil.
4. Fiscalitate stabilă: Menținerea TVA-ului și a impozitelor pentru turism la un nivel competitiv.
5. Reglementarea închirierilor pe termen scurt: Introducerea unui cadru fiscal care să asigure un control mai bun asupra veniturilor generate de platformele online de rezervări.

Criza forței de muncă în turism

Un alt punct critic este lipsa de personal calificat. FIHR cere măsuri care să atragă și să mențină angajații în industrie, inclusiv facilități fiscale pentru angajatorii care susțin pregătirea tinerilor.

„Calitatea serviciilor oferite riscă să se degradeze, afectând reputația destinațiilor turistice din România,” avertizează hotelierii.

Fără intervenții rapide și strategii eficiente, turismul românesc riscă să devină irelevant pe piața internațională. Lipsa unei viziuni clare și a resurselor alocate face imposibilă valorificarea potențialului uriaș al României.

FIHR concluzionează că este nevoie de un mix optim de politici publice, investiții și reglementări care să sprijine dezvoltarea turismului. În lipsa acestora, industria va continua să piardă teren, afectând atât economia națională, cât și imaginea țării în străinătate.