IRES a realizat un sondaj în care arată că politicienii, jurnaliștii și judecătorii se bucură de cea mai scăzută încredere din partea populației. În schimb, românii au încrede în cu totul alte profesii.

IRES arată profesiile în care românii au cea mai puţină încredere

Pompierii și experții IT se bucură de cea mai mare încredere din partea românilor, în timp ce ultimele două poziții în clasamentul încrederii sunt ocupate de jurnaliști și politicieni, conform unui sondaj IRES referitor la bilanțul anului 2024.

Aproape 1.000 de persoane au fost întrebate: Câtă încredere aveţi în următoarele profesii şi ocupaţii?

Pompierii au obținut cea mai mare cotă de încredere, cu 49% dintre respondenți declarând că au foarte multă încredere în ei, iar 43% afirmând că au multă încredere. Pe locul al doilea se află specialiștii IT, urmați de ingineri, asistenți medicali și medici.

IRES arată profesiile în care românii au cea mai puţină încredere. Sursa foto: ires.ro.

După cum se poate observa mai sus, ultimele cinci poziții sunt ocupate, în ordine descrescătoare a nivelului de încredere, de avocați, polițiști, judecători, jurnaliști și politicieni, aceștia din urmă având o cotă de încredere de 10%.

Conform rezultatelor studiului, încrederea în jurnaliști a scăzut cu 12% față de anul trecut, ceea ce reprezintă cea mai semnificativă reducere dintre toate profesiile analizate.

Nici în judecători nu mai au încredere

În plus, ofițerii din armată au înregistrat o scădere semnificativă, aproximativ 56% dintre respondenți indicând că au cel puțin o încredere considerabilă în aceștia. Cu toate acestea, acest nivel de încredere a scăzut cu 10% comparativ cu 2023. De asemenea, doar 38% dintre români afirmă că au încredere în judecători, iar acest procent a scăzut cu 9%.

Sondajul a fost efectuat pe un număr de 964 de respondenți cu vârste de peste 18 ani, în perioada 17 - 20 decembrie 2024, utilizând metoda CATI (Interviuri Telefonice Asistate de Computer). Eșantionul a fost ales aleatoriu și este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată din România.

Datele au fost ajustate pentru a reflecta structura demografică a populației, ținând cont de sex, vârstă, nivel de educație, mediu de rezidență și regiuni istorice, conform celor mai recente informații disponibile de la Institutul Național de Statistică. Marja maximă de eroare acceptată este de ±3,2%. Studiul face parte din programul de responsabilitate socială inițiat de IRES și este auto-finanțat.