România a făcut vineri un pas major în direcția independenței energetice prin repornirea hidroagregatului 1 de la Porțile de Fier I, în urma unei investiții de 55 de milioane de lei și a unui proces complex de reabilitare început în noiembrie 2022. Cu această ocazie, toate cele șase grupuri generatoare ale celei mai mari hidrocentrale din țară sunt acum complet funcționale.

Burduja: „Nu vom mai depinde de alții, ci alții vor depinde de noi”

Evenimentul a fost marcat printr-o ceremonie oficială la care a participat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, alături de echipele Hidroelectrica, Hidroserv și UCMH Reșița – pilonii proiectului de reabilitare, desfășurat exclusiv de companii românești. Această relansare marchează prima lucrare de anvergură finalizată integral cu forțe locale, un succes notabil pentru industria energetică românească.

Ministrul Burduja a subliniat importanța momentului: „Astăzi, la Porțile de Fier, demonstrăm că România nu doar că își onorează trecutul energetic, ci construiește cu hotărâre viitorul. Nu ne oprim până nu ne atingem obiectivul: un sistem energetic sigur, eficient și complet modernizat”.

Potrivit oficialului, anul trecut România a pus în funcțiune capacități noi de producție electrică însumând 1.250 MW – mai mult decât în ultimii opt ani cumulat – incluzând și un grup hidroenergetic modernizat la Stejaru (Bicaz). Strategia energetică a guvernului vizează o abordare echilibrată: regenerabile, capacități în bandă și sisteme de stocare prin pompaj.

Urmează retehnologizarea la Porțile de Fier II

Modernizarea Porților de Fier I nu este un caz singular. Hidroelectrica are în derulare lucrări de retehnologizare la mai multe centrale-cheie, printre care Porțile de Fier II, Vidraru, Lotru-Ciunget și Râul Mare Retezat. Toate acestea vor contribui la creșterea capacității naționale de producere a energiei verzi, cu scopul declarat de a transforma România într-un hub regional de energie.

Repornirea HA1 vine într-un moment în care Dunărea are un debit peste media multianuală, ceea ce permite o producție optimă. Hidrocentrala funcționează acum la capacitate maximă, livrând peste 700 MW în Sistemul Energetic Național – o premieră după ani de funcționare parțială.

Un aspect remarcabil al acestei realizări este faptul că reabilitarea s-a făcut cu resurse și expertiză exclusiv românească. UCMH Reșița, cu o istorie de 254 de ani, a furnizat componente critice, iar Hidroserv a contribuit decisiv la execuția lucrărilor.

„Este prima dată după mult timp când un proiect de o asemenea complexitate este finalizat fără implicarea companiilor străine. Specialiștii noștri au lucrat neîntrerupt și au livrat totul la termen. Cinste lor!”, a spus Burduja.

Planuri de viitor și extinderea capacităților de producție

În paralel cu aceste modernizări, ministerul vizează noi investiții în sisteme de stocare prin pompaj – o tehnologie esențială pentru stabilizarea rețelei și integrarea energiei regenerabile. Hidroelectrica și-a triplat bugetul de investiții anul trecut, iar obiectivul pentru 2025 este menținerea ritmului accelerat.

Ministrul a dat exemplul modelului de integrare Hidroelectrica–Hidroserv–UCMH, pe care dorește să îl reproducă și în alte domenii. Unul dintre proiectele aflate în analiză este preluarea Azomureș de către Romgaz, în vederea revitalizării industriei chimice și a reindustrializării României.

Repunerea în funcțiune a hidroagregatului 1 de la Porțile de Fier I nu este doar un succes tehnic, ci și un simbol al capacității României de a reveni în prim-planul producției de energie curată și constantă. Această relansare este parte a unei viziuni mai largi, care vizează securitate energetică, independență față de influențele externe și un rol consolidat pe piața regională.

Ministrul Burduja a încheiat cu un mesaj optimist, evocând viziunea inginerului Dorin Pavel, părintele hidroenergeticii românești: „Acum mai bine de un secol, visa o Românie puternică, cu ape care nu doar curg, ci și lucrează pentru oameni. Astăzi, visul lui prinde din nou viață.”