Gorghiu, despre monitorizarea electronică a agresorilor. Cere măsuri suplimentare

Deputata PNL Alina Gorghiu a prezentat rezultatele primului an de funcționare a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică, pe baza datelor oficiale furnizate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Conform acestora, în primele 12 luni, peste 5.100 de persoane au fost supravegheate prin brățări electronice, cele mai multe cazuri fiind legate de violența în familie.

Alina Gorghiu a prezentat rezultatele

„În acest interval, dispozitivele au fost montate pentru 5.126 de persoane. Sistemul funcționează la nivel național și arată că monitorizarea electronică contribuie semnificativ la protecția victimelor”, a declarat deputata Alina Gorghiu.

Alina Gorghiu. Sursa foto: Facebook/ Alina Gorghiu

Datele oficiale arată că brățările electronice au fost folosite în principal în baza Legii 217/2003, care vizează prevenirea și combaterea violenței domestice.

După adoptarea Legii 26/2024 privind ordinul de protecție, la 31 august 2024, brățările au început să fie montate și în alte cazuri, care nu țin neapărat de violența în familie sau de relația directă cu agresorul. Excepție fac județele Arad, Sălaj și Teleorman, unde utilizarea este limitată.

Gazele s-ar putea scumpi cu 15% față de anul trecut. Cum va fi afectată populația

Călin Georgescu face profeții. Spune că Nicușor Dan nu va fi primit la Casa Albă

Diferențe mari între județe

Alina Gorghiu a subliniat că există diferențe notabile între județe în privința aplicării măsurii. În București, Cluj, Iași, Bacău, Galați sau Vrancea, brățările au fost folosite frecvent, în timp ce în Giurgiu, Mehedinți, Caraș-Severin sau Covasna numărul de cazuri rămâne redus.

Deputata a explicat că aceste diferențe nu indică lipsă de implicare, ci necesitatea unor resurse și analize suplimentare pentru a sprijini aplicarea uniformă a legislației.

Un alt aspect evidențiat este lipsa statisticilor privind victimele care refuză montarea brățării electronice. MAI nu colectează aceste informații sistematic, ceea ce face dificilă înțelegerea motivelor refuzului și găsirea unor soluții de sprijin.

Alina Gorghiu cere măsuri suplimentare

Deputata PNL a subliniat nevoia unor măsuri suplimentare: alocarea de fonduri dedicate, realizarea unui studiu național despre eficiența brățărilor electronice și analiza refuzurilor, pentru a crea politici publice bazate pe date reale și nu doar pe statistici generale.

„Poliția aplică legea în limitele resurselor existente. Este responsabilitatea decidenților politici să asigure instrumentele și finanțarea necesare pentru ca brățara electronică să fie folosită eficient și uniform, în beneficiul victimelor”, a mai precizat Alina Gorghiu.