Google monitorizează mișcările persoanelor pe perioada pandemiei de coronavirus în 131 de țări ale lumii, însă a promis că va proteja confidențialitatea utilizatorilor săi. România se află și ea sub radar.

Datele se vor baza pe informațiile obținute de aplicația Google Maps sau de alte servicii de localizare ale Google. În mod obișnuit, aceste informații sunt folosite pentru a dezvălui când diverse muzee, magazine sau alte facilități sunt cel mai aglomerate și pentru a trimite sugestii șoferilor pentru a le permite să evite traficul aglomerat.

În acest caz, informațiile vor fi compartimentate și comparate cu aceeași perioadă din anul precedent, pentru a vedea care sunt tiparele de călătorie în condițiile pandemiei. Google va monitoriza:

- Zonele comerciale și de recreație

- Supermarketuri și farmacii

- Parcuri, plaje sau mall-uri

- Stații de transport public în comun, inclusiv tren

- Clădiri de birouri și alte zone de lucru

- Zone rezidențiale.

Compania speră că aceste informații să poată fi folosite de responsabili cu sănătatea publică și alte autorități pentru ca ei să gestioneze mai bine criza.

Google a precizat că a anonimizat toată informația și a inclus și date generate aleatoriu pentru a proteja istoricul călătoriei indivizilor. Posesorii de dispozitive pot, de asemenea, să nu furnizeze informațiile legate de călătoriile lor către aplicație.

„Aceste informații ar putea părea înspăimântătoare pentru cei care nu știu cât de multe date colectează Google cu privire la vieților lor”, a remarcat Rory Cellan-Jones, corespondent la BBC. „Ne va arăta și cât de bine funcționează carantina generalizată sau cât de bine funcționa în urmă cu 48 de ore față de momentul prezent”, a completat el.

Primul raport compară informațiile obținute în data de 29 martie cu mediana perioadei dintre 3 ianuarie și 6 februarie, informează Digi24.

În România, raportul Google arată scăderi masive ale frecvenței cu care oamenii s-au deplasat în zone altele decât cele rezidențiale. Astfel, la nivel național:

- Zonele comerciale și de recreere - o scădere de 81% a mobilității persoanelor în această zonă

- Supermarketuri și farmacii - o scădere de 53% a mobilității persoanelor în această zonă

- Parcuri, plaje sau mall-uri - o scădere de 60% a mobilității persoanelor în această zonă

- Stații de transport public în comun, inclusiv tren - o scădere de 72% a mobilității persoanelor în această zonă

- Clădiri de birouri și alte zone de lucru - o scădere de 39% a mobilității persoanelor în această zonă

- Zone rezidențiale - o creștere de 15% a mobilității persoanelor în această zonă.

Și în București situația s-a constatat o scădere a mobilității:

- Zonele comerciale și de recreație - o scădere de 85% a mobilității persoanelor în această zonă

- Supermarketuri și farmacii - o scădere de 50% a mobilității persoanelor în această zonă

- Parcuri, plaje sau mall-uri - o scădere de 86% a mobilității persoanelor în această zonă

- Stații de transport public în comun, inclusiv tren - o scădere de 74% a mobilității persoanelor în această zonă

- Clădiri de birouri și alte zone de lucru - o scădere de 45% a mobilității persoanelor în această zon

- Zone rezidențiale - o creștere de 18% a mobilității persoanelor în această zonă.