Regatul Unit este una dintre ţările europene cele mai afectate de COVID-19. Ultimul bilanț prezentat de guvernul britanic, sâmbătă, arată că numărul persoanelor contaminate cu noul coronavirus care au murit în spitale a ajuns la 15.464, iar numărul de persoane testate pozitiv a ajuns la 114.217.

În acest context, guvernul a decis să prelungească cu cel puţin trei săptămâni măsurile de izolare decretate pe 23 martie pentru a încetini răspândirea pandemiei şi a anunţat că îşi va accelera eforturile pentru a dezvolta şi a produce în sistem industrial un vaccin.

La câteva ore după ce s-a anunțat că măsurile de izolare au fost extinse, britanicii nu au protestat, ci au ieșit la uși și ferestre să aplaude personalul din sistemul de sănătate britanic -NHS.

De aproape trei ani, Carmen Vintilă, fost jurnalist la Evenimentul zilei, s-a mutat cu familia în Anglia. Ea ne-a povestit cum e viața în Regatul Unit după instalarea stării de carantină.

„Un Paște simplu, cu liniște. Miroase de amețești a  liliac. Așa miroase Paștele pentru mine de când eram copil, a liliac și iarbă verde, așa miroase și anul acesta. Așa o primăvară caldă nu a mai fost de mulți ani în Anglia. Mult soare și oameni în izolare. Ar fi trebuit să fim în vacanță în Scoția, dar stăm acasă, în Bicester, de patru săptămâni și vom mai sta încă cel puțin trei.

Așa că, în Joia Mare, după ce am vopsit tradiționalele ouă, am luat loc în fotoliu nu să servesc ceaiul de la ora 5.00, ci să urmăresc briefingul zilnic pe tema COVID-19.

O relaxare a măsurilor ar afecta sănătatea publică și economia, ar însemna o a doua șansă dată coronavirusului, a spus ministrul de externe britanic, Dominic Raab, în locul lui Boris Johnson, care se află în perioada de recuperare. Era de așteptat. La câteva ore după ce s-a anunțat că măsurile de izolare au fost extinse, oamenii nu au protestat, ci au ieșit la uși și ferestre să aplaude personalul din sistemul de sănătate britanic -NHS. Englezii sunt calmi, deși situația e destul de gravă în UK unde au murit peste 15.000 de oameni.  „O să treacă”, sunt cuvintele pe care le auzi cel mai des.

Înainte de a se îmbolnăvi, premierul britanic a trimis scrisori tuturor pentru a ne ruga să stăm acasă. O voi păstra ca amintire peste ani.

Stăm acasă, așa cum stau resemnați toți. Nu ai voie sa te întâlnești nici cu rude, nici cu prieteni. Putem ieși  doar pentru a cumpăra strictul necesar, la medic, sau pentru exercițiile fizice zilnice. Fără declarații pe propria răspundere. Masca și mănușile nu sunt obligatorii, deși cei mai mulți aleg să le poarte, dar se respectă cu sfințenie distanțarea socială. Se stă la coadă la supermarket la cel puțin doi metri unul de celălalt, iar in magazinele mici există un singur sens de făcut shopping.

 

Stăm acasă și grădinărim, așa cum fac cei mai mulți. Pământul de flori este la mare căutare în supermarketuri, a fost și la ofertă,  la fel și florile ce pot fi plantate în curte. Vorbim peste gard cu vecinii, doi pensionari simpatici, care aniversează zilele acestea 35 de ani de căsnicie. Am putut să văd cum mi-au răsărit și apoi îmbobocit bujorii, cum s-au ofilit zambilele și au înflorit lalelele, că au crescut trandafirii.

Am văzut cum a venit primăvara, una cum nu am mai trăit. Am sărbătorit în izolare ziua mea de naștere, a soțului, și acum Paștele. Biserica de unde am fi putut să luăm lumină în noaptea Învierii este la Oxford, dată fiind însă situația am scos din dulap lumânarea de anul trecut și am aprins-o pe masa unde am pus cozonac și pască, așa ca acasă în România, pentru că așa am crescut.

Suntem în Anglia de aproape trei ani, aici este acum casa noastră, dar de sărbători ni se face cel mai dor de cei dragi. Vorbim cu ei in fiecare zi, ne și vedem grație tehnologiei. Mama ar fi trebuit să vină în vizită luna trecută, dar zborul ei a fost anulat și, oricum, luasem decizia să amânăm pentru că izbucnise pandemia. Ne spunem unii altora să stăm în case, să ne dezinfectăm. Trăim toți cu teama ca cel drag aflat departe și la care nu putem ajunge să nu pățească ceva. Zilele trecute i-am spus copilului să facem niște poze în grădină să i le trimitem mamei, iar el a zis: ,,Nu, că vede că am ieșit afară”.

Pentru că în toate conversațiile telefonice bunicii îi spun lui și ne spun nouă  să nu plecăm de acasă. De luni, va reîncepe școala. Online, așa cum a fost și înainte de vacanța de primăvara. Voi primi de la școală în fiecare dimineață e-mail cu ceea ce copilul are de lucrat în ziua respectivă. Au conturi online și la matematică și la engleză unde se pot loga, lucra și apoi profesorul poate verifica. Cu copiii de la școală s-a văzut ultima dată cu ajutorul aplicației Zoom. Greu pentru un copil care avea o mulțime de activități, care juca rugby și înota să-l ții în casă. Dar a înțeles că trebuie să respecte regulile, pentru că așa a fost învățat la școală.

Cel mai trist a fost în seara de dinainte de ultima zi în care a fost la școală. ,,Mami, sper că mâine nu va fi ultima zi de școală primară”, mi -a zis, el mergând de la toamnă la școala secundară. Să sperăm că nu va fi, deși au fost zvonuri că școlile se vor redeschide în septembrie. De câteva zile ne-am făcut curaj și seara ieșim și dăm o tură cu bicicletele în parcul aflat la doi pași de casă. Te mai întâlnești cu unul care aleargă, cu altul care își plimbă câinele.

În rest, stăm acasă, încercăm să ieșim la cumpărături doar o dată pe săptămână deși în Bicester nu a fost, mulțumim lui Dumnezeu, deocamdată, raportat niciun caz. Nici în Oxfordshire situația nu este așa de gravă cum este în Londra, deși ar fi fost de așteptat ținând cont că sunt mulți studenți veniți în Oxford din toate colțurile lumii. În Oxfordshire sunt acum în jur de 1.000 de oameni infectați cu coronavirus.

Situația este mult mai dramatică în Londra, unde sunt și cei mai mulți locuitori și majoritatea s-au îmbolnăvit după ce au luat contact cu alte persoane infectate în mijloacele de transport în comun. Acesta este și motivul pentru care primarul Londrei, Sadiq Khan, a cerut vineri guvernului britanic să introducă obligativitatea purtării măștilor pentru persoanele care călătoresc cu transportul public sau se află la cumpărături.

Ne uităm la filme, nu la știri. Așa mi-a zis mamaie. „Nu va mai uitați maică la TV că o să înnebuniți. Numai rele arată. Mai bine stau cu pisicile afară decât să mă mai uit la ei”. O sun la o oră stabilită, deși are mobilul în buzunar. Că ea trebuie să știe la ce oră vorbim, să își facă treburile până atunci. ,,Hai, să nu mai vorbim de virusul ăla, lasă-l încolo. Știe el Dumnezeu de ce l-o fi trimis. Mai bine zi-mi ce mancați de Paște”, m-a pus ea la punct.

Cumva are dreptate, în perioada asta de izolare ar trebui să ne umplem timpul cu lucruri frumoase, să gătim, să citim, să beam o cafea în tihnă. Nu putem să plecăm în vacanță, dar putem să ne luăm vacanță de la griji măcar de Paște, să facem lucruri simple, dar frumoase, în liniște.  Hristos a înviat!”