Fostul șef SPP, generalul Dumitru Iliescu, a vorbit, într-un amplu mesaj postat pe pagina sa de Facebook despre lupta anticorupție, despre felul în care este ea percepută această luptă de oamenii de bună-credință care nu cunosc jocurile din spatele cortinei, dar și despre unii dintre protagoniștii acestei lupte, mai exact spune generalul, întrebându-se retoric: ”LUPII MORALISTI, AMBASADORII ANTICORUPTIEI!!!???”.

”LUPII MORALISTI, AMBASADORII ANTICORUPTIEI!!!??? Episodul I

Cu totii ne dam seama ca marea coruptie, nu numai ca poate "ucide" - asa cum spunea un clasic in viata - dar poate si distruge aspiratiile noaste ale tuturor. De aceea eu consider ca trebuie sa tratam marea coruptie ca una dintre cele mai mari amenintari la adresa securitatii noastre si trebuie sa luptam cu fermitate impotriva ei. Coruptia nu are culoare politica, nu apartine doar unei formatiuni politice, si institutiile statului abilitate sa lupte impotriva acesteia nu trebuie sa dea dovada de partizanat politic. Si eu doresc sa fie adusi in fata justitiei cei care se fac vinovati de fapte de coruptie, indiferent de culoarea politica, si sa-si primeasca pedepsele cuvenite.

DNA este o structura necesara, dar ea sa se ocupe de marea coruptie, nu de faptele minore, de acestea este normal sa se ocupe celelalte structuri din Parchetul General, sa nu se implice in jocul politic, in cel economic, asa cum o face acum. Sa nu protejeze companiile straine si sa nu le sprijine in detrimentul celor romanesti.

Oamenii de buna credinta, care nu cunosc jocurile din spatele cortinei, cand au vazut scrisoarea celor 7 ambasadori, referitoare la Legile Justitiei, si-au spus ca este bine ca incearca sa ne sprijine in actiunile noastre impotriva coruptiei. V-ati pus intrebarea ce i-a determinat pe acestia sa faca acest demers, incalcand toate normele diplomatice? Eu mi-am pus-o si, documentand si analizand faptele, am ajuns la concluzia ca au facut respectivul demers din interese personale, in special financiare. Daca analizam topul statelor cu cele mai mari investitii in Romania vom obseva ca pe primul loc se afla Olanda, care a depasit inclusiv Germania si Franta, care si ele se afla in fruntea clasamentului, in primele 5 locuri. Este bine ca puternice companii olandeze, austriece, germane, franceze investesc si fac afaceri in Romania. Dar intrarea lor pe o piata concurentiala nu s-a facut, de cele mai multe ori, prin respectarea, ci prin incalcarea regulilor acesteia.

Asa cum spuneam intr-o postare anterioara, coruptia in tara noastra a fost exportata de catre marile companii straine, care si-au prevazut, in bugetele de dezvoltare a afacerilor, sume uriase de bani pentru a mitui decidentii politici si pe cei administrativi, in vederea obtinerii facile a contractelor si ocuparii pietei interne pe domeniile de interes. In demersurile lor, cu caracter fraudulos, au fost sprijinite permanent de reprezentantii statelor respective, care isi desfasoara activitatea in cadrul ambasadelor din Romania. Sprijinul nu a fost niciodata dezinteresat, ci in schimbul unor importante servicii si unor mari sume de bani.

Modificarile aduse Legilor Justitiei ii lasa fara cel mai eficient instrument pe care il au, si anume zanganitul catuselor si modul discretionar prin care acestea sunt puse oricarei persoane politice, din zona administrativa sau de afaceri, care se afla in calea intereselor lor ilegale. Am promis in postarea despre ambasadoarea Frantei, doamna MICHELE RAMIS, ca voi reveni cu exemple de coruptie din tara domniei sale si o voi face acum. Nu cred ca a uitat doamna ambasador ca la inceputul anului trecut, peste 2500 de oameni au demonstrat in Paris si in alte localitati importante din Franta, impotriva politicienilor corupti. Daca a uitat, ii reamintim noi. Pe 7 Octombrie anul trecut, Procuratura Nationala Financiara din Franta a cerut ca fostul presedinte al tarii, Nicolas Sarkozy, sa fie judecat pentru coruptie, trafic de influenta si violarea secretului profesional. In acelasi dosar a fost inculpat si avocatul acestuia Thierry Herzog, precum si magistratul Gilbert Azibert. Cu ocazia desfasurarii anchetei, s-a constatat si faptul ca fostul presedinte a primit finantari de la regimul libian al lui Muammar Gaddafi, pe care dupa aceea l-a bombardat fara nicio retinere. De asemenea s-a stabilit ca Sarkozy a incercat sa o ajute pe Liliane Bettencourt, mostenitoarea imperiului de cosmetice L’Oreal, care era cercetata intr-un alt dosar si care i-a finantat ilegal campania din 2012. In Iulie 2014, Sarkozy fusese inculpat in acelasi dosar pentru coruptie activa si trafic de influenta, prilej cu care s-a cerut si arestarea sa preventiva.

Aceasta practica frauduloasa nu a aparut in Fanta in ultimii ani. Ea are radacini mai vechi. Este cunoscut si cazul fostului ministru al apararii, Francois Leotard, care a fost inculpat in "afacerea Karachi" legata de finantarea campaniei prezidentiale a premierului francez Edouard Balladur din comisioane ilegale primite pentru vanzari de armament. Imprimeria Nationala Franceza a fost implicata intr-un dosar de coruptie. Imprimeria, care fabrica pasapoarte biometrice, a dat mita pentru a semna patru contracte cu Romania, Georgia, Siria si Senegal. Din banii dati ca mita, 300.000 de euro au fost deturnati de intermediari. In Romania contractul, pe care francezii nu l-au respectat, avea o valoare de 20 de milioane de euro. In anul 2016 a izbucnit marele scandal de stat in Franta in urma dezvaluirilor referitoare la faptul ca politicienii din Hexagon au fost mituiti de monarhiile arabe, acestia fiind acuzati de afaceri de coruptie si inalta tradare.

Un alt caz de coruptie, in care au fost implicati politicieni francezi importanti, este cel al lui Fillon, candidatul dreptei la alegerile prezidentiale din Franta, a carui sotie a fost acuzata, anul trecut, ca a primit 500.000 de euro ca atasat la cabinetul parlamentar al sotului, fara sa fie angajata vreodata acolo. In iulie 2014, autoritatile britanice au lansat oficial o procedura penala impotriva grupului francez Alstom in legatura cu faptele de coruptie in contractele de transport in strainatate. Dosarul vizeaza proiecte importante de transport derulate prin intermediul filialei britanice a grupului in India, Polonia si Tunisia. Cu ocazia anchetei s-a descoperit ca grupul francez Alstom a dat mita 7,3 milioane de euro decidentilor de la Budapesta pentru castigarea licitatiei pentru sistemul de metrou din capitala Ungariei. 2,3 milioane de euro au fost date printr-o companie austriaca, iar 5 milioane de euro prin intermediul unei firme daneze. Alstom a intrat pe piata romaneasca acum 20 de ani, prin demersurile facute de autoritatile franceze si nu numai. In urma presiunilor ambasadelor Frantei si Belgiei la Bucuresti, care nu au fost deloc gratuite, Alstom a semnat un contract controversat de mentenanta, modernizare, infrastructura si instalatii de sisteme de semnalizare pentru metroul bucurestean. Aspectele legate de modul in care s-a semnat acest contract, de durata lui nepermis de mare (15 ani) si de ceea ce s-a intamplat in spatele cortinei, le voi aborda intr-o postare viitoare. Tot atunci am sa ma refer si la afacerile in tara noastra a altui gigant European, Airbus, a carui cifra de afaceri este in jur de 70 miliarde de euro. Anul trecut a iesit la iveala, in urma unei anchete desfasurate de autoritatile franco-germane, fapte de coruptie deosebit de grave savarsite de reprezentantii Airbus. Acestia au pus la punct un vast imperiu de coruptie pentru companie, alocand sute de milioane de euro pentru mituirea celor cu care incheiau contracte in diverse tari.

O parte din aceste sume, aproximativ 5 milioane de euro, a fost tranzactionata prin firma unui roman din Bacau. Desi a trecut ceva timp, sper ca nu ati uitat, doamna ambasador MICHELE RAMIS, de scandalul de coruptie din industria petroliera franceza, scandal in care a fost implicat grupul petrolier Total, prin directorul general al acestuia, Christophe de Margerie, pe care justitia l-a acuzat ca a dat mita 95 de milioane de franci elvetieni, reprezentand aproximativ 60 de milioane de euro, pentru obtinerea unui contract de exploatare a unui camp de gaze naturale, South Pars. Pot continua, doamna ambasador, cu multe alte exemple, inclusiv cu cazurile de coruptie si actiunile dolosive ale Societe Generale, ale fostului ministru al economiei, Christine Lagarde, dar pentru moment ma opresc aici.

Voi continua sa scot in evidenta astfel de cazuri pentru ca toti romanii sa vada cine ne tine noua lectii despre lupta impotriva coruptiei. Asa vor constata ca ambasadorii cei mai vocali, in frunte cu domnia voastra, dar si cu doamna Stella Ronner Grubacic, ambasadorul Olandei la Bucuresti, unul dintre cei mai duri critici al Legilor Justitiei si care a stat la masa, la finalul acestui an, cu doi corupti condamnati deja de instanta, sunt, de fapt, niste lupi moralisti care merg dupa zicala romaneasca "sa faci ce zice popa, nu ce face popa", a scris acesta pe pagina sa de Facebook.