International
Special
Gaza, cealaltă față a monedei. Ce nu-ți spune presa despre teroriștii palestinieni
teroriști Hamas Gaza / sursa foto: COGAT
Din cuprinsul articolului
Manipulările din presa internațională „progresiste” care sugerează că Gaza se confruntă cu o foamete catastrofală este o tactică tot mai frecvent folosită de teroriștii palestinieni din gruparea Hamas, susținută de dictatura islamistă de la Teheran, arată instituția israeliană care se ocupă de teritoriile palestiniene.
Fotografii și informații scoase din context, copii bolnavi, cu afecțiuni genetice rare, folosiți drept simboluri ale înfometării și imagini vechi prezentate ca recente, narațiunea despre o așa-zisă „foamete indusă de Israel” a prins rădăcini adânci în spațiul public, în ciuda dovezilor contrare.
Copii cu afecțiuni genetice, folosiți drept „dovezi” ale foametei
Un exemplu revelator este fotografia virală a lui Muhammad Zakariya Ayyoub al‑Matouq, un copil palestinian prezentat ca victimă a malnutriției extreme. În realitate, copilul suferă de o boală neuromusculară congenitală, fără legătură cu lipsa hranei. Media care a difuzat imaginea nu a menționat acest diagnostic.
A photo of 5-year-old Osama al-Rakab has gone viral, used to falsely depict Israel as responsible for his condition, claiming Israel is starving children.#TheFacts: Osama suffers from a serious genetic illness unrelated to the war. On June 12, we actively coordinated Osama's… pic.twitter.com/7IY826P0JZ
— COGAT (@cogatonline) July 28, 2025
Osama al-Raqab, un alt caz asemănător, a fost prezentat de unele publicații ca fiind înfometat, dar suferă de fibroză chistică, o afecțiune gravă care afectează creșterea și dezvoltarea, dar care nu are legătură cu criza alimentară. Aceste exemple subliniază utilizarea emoției în locul adevărului pentru a fabrica o criză.
Imagini reciclate - poze din Siria prezentate ca fiind din Gaza
Unul dintre cele mai flagrante cazuri de manipulare este postarea unui parlamentar palestinian care a publicat o fotografie cu un copil subnutrit, afirmând că „700.000 de palestinieni sunt înfometați”. Fotografia, însă, a fost realizată în Siria, în anul 2014, fapt semnalat de o verificare independentă, fără ca vreo corectare oficială să fie emisă ulterior.
Alte imagini virale prezentate ca „dovezi” ale foametei din Gaza s-au dovedit a fi din Irak sau Maroc. Deși unele imagini recente din Gaza sunt reale, contestarea altora a pus sub semnul întrebării întregul narativ, demonstrând că manipularea imaginilor devine o tactică centrală în construirea percepției de criză.
„Piață plină” versus „populație înfometată”- o contradicție logică în Gaza
Un videoclip autentic filmat într-o piață aglomerată din Gaza arată tarabe pline cu legume și fructe – o imagine folosită de unii pentru a demonstra că nu există foamete. Reacția celor care susțin narațiunea crizei a fost că „produsele sunt prea scumpe pentru oameni obișnuiți”. Deși prețurile pot fi mari, disponibilitatea alimentelor contrazice clar ideea unei foamete sistemice.
Look at these photos taken by international organizations over the past 48 hours in different kitchens across Gaza, Khan Yunis, and Deir al-Balah.
With the recent rise in aid collection at the crossings, @WCKitchen and other international organizations have been operating… pic.twitter.com/EUA2XGpXyO
— COGAT (@cogatonline) July 26, 2025
Această imagine intră în contrast puternic cu declarațiile dramatice și distribuirea de fotografii înfiorătoare, generând întrebări justificate: Dacă foametea este atât de severă, cum se explică existența piețelor active și fluxurile constante de ajutoare?
Fapte ignorate - date oficiale despre ajutoarele umanitare
Conform COGAT (Coordination of Government Activities in the Territories), doar în data de 31 iulie 2025, peste 270 de camioane cu ajutoare au intrat în Gaza și așteptau să fie distribuite, adăugându-se altor sute deja prezente în teritoriu. De asemenea:
-
Pe 30 iulie, ONU și alte organizații internaționale au colectat și distribuit peste 200 de camioane de ajutoare.
-
În aceeași perioadă, peste 4.000 de tone de lapte praf și hrană pentru bebeluși au fost livrate în Gaza, contrar afirmațiilor că astfel de produse ar fi interzise.
— HM (@frmhrtjrslm) July 29, 2025
„Spunem asta constant: NU EXISTĂ INTERDICȚIE asupra formulei pentru sugari. A spune contrariul este o minciună sfruntată”, potrivit COGAT.
Part of our humanitarian efforts for July 30:
🛻Aid collection: Over 200 trucks were collected and distributed by the UN and international organizations.
🚛Aid entry: 270 trucks entered Gaza and are now awaiting collection and distribution, along with hundreds of others still… pic.twitter.com/xB3tkoUAhQ
— COGAT (@cogatonline) July 31, 2025
Mai mult, imagini din tunelurile Hamas arată bucătării complet echipate, în care se gătește carne, legume proaspete, ouă fierte și chiar prăjituri. Aceste fotografii, realizate în ultimele luni, dezvăluie o realitate paralelă în care liderii grupării teroriste trăiesc în abundență, în timp ce promovează o campanie globală despre „foametea din Gaza”.
„În timp ce Hamas promovează foametea, teroriștii săi se înfruptă sub pământ.” afirmă COGAT pe 29 iulie 2025
Organisme internaționale: Nu există confirmare a unei foamete în Gaza
În primăvara anului 2024, rețeaua FEWS NET a emis o proiecție potrivit căreia nordul Gazei risca să ajungă în stare de foamete (IPC Phase 5). Însă în iunie, Comitetul de Revizuire a Foametei a infirmat această analiză, subliniind că datele folosite erau incomplete, iar disponibilitatea calorică – deși redusă – era suficientă pentru a evita o criză alimentară severă.
Over 4,000 tons of baby food and baby formula entered Gaza recently.
We say this repeatedly:
THERE IS NO BAN on baby formula. Saying otherwise is straight out lying. pic.twitter.com/HwIRyW7ekl
— COGAT (@cogatonline) July 31, 2025
Această concluzie a fost susținută și de alte surse care afirmă că problemele de distribuție a ajutoarelor țin în mare parte de controlul Hamas asupra logisticii interne, nu de blocarea intrării de către Israel.
Pallywood, propagandă și manipulare media
Termenul „Pallywood” este folosit pentru a descrie tacticile de manipulare media practicate de actori palestinieni pentru a genera presiune internațională asupra Israelului. Acest fenomen implică falsificarea de imagini, prezentarea de scene regizate și distribuirea de informații distorsionate.
Publicații precum New York Post sau HonestReporting au atras atenția că narațiunile despre foamete sunt folosite ca instrument politic, în paralel cu deturnarea ajutoarelor și orchestrarea unui spectacol de victimizare.
Concluzie: Cum se construiește o criză mediatică
Într-o lume dominată de imagini, emoții și algoritmi, manipularea percepției despre o „foamete în Gaza” funcționează ca o armă informațională. Deși dificultăți umanitare reale există, acestea nu justifică fabricarea unei crize de foamete prin fotografii înșelătoare, copii bolnavi folosiți ca simboluri sau ignorarea deliberată a datelor despre ajutoare.
Discernământul, verificarea surselor și o privire critică sunt mai necesare ca oricând. În lipsa lor, riscul este ca emoția să înlocuiască realitatea, iar compasiunea sinceră să fie deturnată în slujba unei agende politice.
