Superspecializarea și supertehnologizarea sunt principalele tendințe pentru viitorul presei, dar vestea cea mai proastă este că tehnologia i-ar putea trimite în șomaj nu doar pe ziariștii care nu se adaptează, ci pe toți, locul lor urmând să fie luat de roboți-jurnaliști.

Institutul Future Today (FTI) identifică tendinţele cu cel mai mare potenţial pentru anul 2018, conform Agerpres. Boţii, interfeţele vocale, fragilitatea digitală şi nivelul de notificare pot schimba modul în care se va face presă în 2018.

Boţii sunt nişte programe care execută automat anumite funcţii. Aplicaţiile acestor programe pot asigura de la setarea unei alarme, la informaţii despre starea vremii sau căutări online până la boţi ce pot întreţine conversaţii pe internet.

Boţii promit să rămână o prezenţă constantă în viitoarele raporte ale FTI. În prezent sunt peste 30.000 de boţi funcţional în social media.  Pe măsură ce se produce tranziţia de la boţii de chat către interfeţele vocale, redacţiile de presă trebuie să adopte o nouă strategie de interacţiune cu consumatorii de ştiri.

Interfeţele vocale sunt sisteme care procesează semantica şi limbajul natural, alături de datele noastre pentru anticipa ceea ce ne dorim. Dacă aţi folosit vreodată Siri, Google Now, Cortana sau Alexa, atunci sunteţi familiarizat cu intefeţele vocale. Astfel de sisteme vor pătrunde şi în redacţiile de ştiri, oferindu-le reporterilor posibilitatea de a elabora o ştire alături de o maşină inteligentă printr-o interfaţă conversaţională.

Interfeţele ambientale promit să ofere sisteme de prioritizare a acestor decizii. Aceste vor fi capabile să ia anumite decizii în locul nostru şi chiar să răspundă pentru noi în anumite situaţii, în funcţie de circumstanţe.

Sistemul Deep Linking este folosit încă de la începutul telefoanelor mobile inteligente, făcând posibilă diseminarea datelor personale la toate aplicaţiile din telefon.  Acest sistem funcţionează ca un hyperlink care îi trimite pe utilizatori la anumite ecrane din diferite aplicaţii. Există trei tipuri de DL: tradiţionale, de amânare şi contextuale. Cele tradiţionale trimit utilizatorul de la o aplicaţie sau site direct la aplicaţie, dacă aceasta este instalată. Cele de amânare ne trimit fie direct la conţinut, daca o anumită aplicaţie este instalată, fie la magazinul de aplicaţii dacă aplicaţia necesară nu este instalată. Cele contextuale asigură o informare mult mai robustă. Ne poartă de la site la aplicaţie, de la aplicaţie la site, dar şi de la aplicaţie la aplicaţie, şi pot oferi informaţii personalizate. Sistemul DL este importantă pentru piaţa media, reprezentând o modalitate prin care utilizatorii suntr încurajaţi să continue să folosească aplicaţiile de presă.

Boţii de productivitate îi ajută pe jurnalişti să-şi îndeplinească sarcinile mai eficient. Platforme precum Slack, Yammer, HipChat, Ryver, Zoom sau Skype devin componente din ce în ce mai importante ale mediului redacţional modern.

Învăţarea adaptativă poate fi folosită pentru a ajuta redacţiile de presă să deprindă aptitudinile de care vor avea nevoie în viitor.

Superspecializările vor deveni din ce în ce mai importante pe măsură ce ritmul de adoptare a noilor tehnologii în redacţiile de ştiri, iar nevoia unei forţe de muncă specializată în mai multe domenii devine vitală.  Platforme precum Udacity dezvoltă cursuri de superspecializare în diferite domenii.

Pentru al cincilea an pe lista tendinţelor se află ştirile de proximitate. Noile tehnologii pot fi programate să funcţioneze ca nişte relee de informaţii, transmiţând şi preluând informaţii de pe dispozitivele mobile şi chiar din interiorul organismului nostru, menţinându-ne conectaţi la reţeaua de informaţii.

Recunoaşterea şi analiză a personalităţii se realizează prin intermediul instrumentele de analiză care centralizează datele personale ale utilizatorilor, comportamentul şi preferinţele lor pentru a genera un profil al personalităţii, pentru a preconiza cum va reacţiona fiecare în diverse situaţii. Aceste instrumente pot fi folosite şi în jurnalism pentru a personaliza interacţiunea cu clienţii şi chiar pentru a personaliza conţinutul ştirilor. Sistemele de recunoaştere a personalităţii pot fi folosite, alături de algoritmi de generare a limbajului natural, pentru a personaliza părţi din ştiri, obţinând astfel un produs de presă cu care cititorii individualei pot relaţiona mai uşor.

Atenţia a devenit o adevărată valută în această eră digitalizată. Pe măsură ce tehnologia a evoluat, organizaţiile de presă şi-au adaptat conţinutul existent pentru ecranele calculcatoarelor şi pentru noile dispozitive mobile. Atenţia înseamnă bani pentru industria de publicitate şi astfel organizaţia de presă trebuie să-şi revizuiască strategiile pentru a ţine cont de această sursă de bani.

Fragilitatea digitală desemnează faptul că materialele publicate de organizaţiile de presă în format digital, pe site-urile proprii, pot dispărea uşor, prin închiderea site-urilor respective sau pot fi modificate prin atacuri cibernetice. Cum ar arăta o societate a viitorului daca peisajul media digital, din prezent, ar înceta să existe? Avem nevoie de arhive care să păstreze conţinutul digital relevant pentru epoca noastră.

Anul trecut, organizaţii de presă credibile s-au confruntat cu o criză a încrederii provocată de boţii de pe Twitter, de extremişti politici şi autorităţile alese. Astfel, transparenţa radicală pune la dispoziţia publicului larg o imagine de ansamblu asupra modului în care o anumită ştire a fost documentată, concepută şi publicată. Pentru a diminua fenomenul „fake news”, jurnaliştii vor trebui să adopte o transparenţă radicală în procesul de realizare a ştirilor.

Unii actori media au început să experimenteze folosirea unor produse media în ediţie limitată. Organizaţiile de presă pot genera modele pentru aceste produs pe care apoi să le reaplice de câte ori este cazul.

Anumite instituţii media au desfăşurat activităţi editoriale pentru grupuri ţintă reduse în perioada 2015-2017. Acest lucru a fost posibil datorită unor servicii precum Skype sau Google Hangouts.

Notificările sunt fragmente de informaţie, inclusiv meme-uri, update-uri sau mesaje de la prieteni, care apar pe ecranele blocate ale telefoanelor mobile. Actorii media vor trebui să dezvolte noi tactici şi strategii pentru a se asigura ca notificările lor să fie remarcate de utilizatori în avalanşa de notificări pe care aceştia le primesc.