Fraudă de milioane de lei cu biletele de transport pentru pensionari. Cum ar fi fost păcălit statul timp de peste trei ani

Fraudă de milioane de lei cu biletele de transport pentru pensionari. Cum ar fi fost păcălit statul timp de peste trei aniFraudă cupoane pensionari. Sursă foto: AI

O fraudă de peste 11,6 milioane de lei, realizată prin decontarea unor tichete de călătorie falsificate pentru pensionari, este investigată de procurorii din Bacău. Potrivit anchetatorilor, administratoarea unei firme de transport rutier interjudețean și alte femei implicate în activitatea societății ar fi folosit peste 157.000 de cupoane contrafăcute pentru a obține ilegal fonduri de la Ministerul Transporturilor. În urma perchezițiilor din 4 noiembrie, au fost instituite sechestre și popriri, iar trei inculpate au fost supuse unor măsuri preventive.

Fraudă de milioane de lei cu biletele de transport pentru pensionar

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău cercetează un presupus mecanism de fraudare a fondurilor publice destinate compensării călătoriilor efectuate de pensionari cu reducere de 50%.

Ancheta vizează o societate de transport persoane și mai multe femei care ar fi contribuit, în perioada iulie 2022 – ianuarie 2026, la întocmirea și folosirea unor documente false pentru obținerea decontărilor.

La 4 noiembrie, procurorii și polițiștii au efectuat șapte percheziții la sediul firmei, la punctele sale de lucru și la locuințele persoanelor cercetate. Dosarul privește infracțiuni de obținere ilegală de fonduri cu consecințe deosebit de grave, fals material în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, fiind investigate atât presupuse fapte de autorat, cât și de complicitate.

Cum ar fi funcționat frauda cu tichetele pentru pensionari

Potrivit procurorilor, administratoarea societății ar fi organizat un sistem prin care firma solicita rambursarea unor sume pentru călătorii care nu erau justificate prin documente autentice. Anchetatorii susțin că activitatea ar fi început în vara anului 2022 și ar fi continuat până la începutul anului 2026.

„În esenţă, din probatoriul administrat până la acest moment procesual rezultă suspiciunea rezonabilă că în perioada iulie 2022 – ianuarie 2026 (...), o societate comercială de transport rutier interjudeţean de persoane (inculpată persoană juridică M.T. S.R.L.), în realizarea obiectului de activitate, prin asociatul unic şi administratorul statutar, inculpata B.A.E., a iniţiat, coordonat şi pus în aplicare, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, un mecanism fraudulos de eludare a dispoziţiilor Legii nr. 147/2000 si ale H.G. nr. 2403/2004 privind acordarea reducerilor de 50% la transportul rutier interjudeţean pentru pensionari”, au transmis procurorii.

Conform informațiilor prezentate de Parchet, în numele societății ar fi fost falsificate 157.580 de cupoane-talon destinate pensionarilor care beneficiază de reducerea de 50% la transportul interjudețean.

Documentele ar fi fost produse cu imprimante laser și inkjet, pe hârtie care nu respecta caracteristicile celei originale și care nu avea elementele de siguranță necesare. Ulterior, pe cupoane ar fi fost introduse manual informații despre călătorii și coduri numerice personale fictive ori aparținând unor persoane care nu îndeplineau condițiile pentru acordarea facilității. Taloanele respective sunt asimilate documentelor oficiale emise sub autoritatea Casei Naționale de Pensii Publice.

Peste 3.000 de documente folosite pentru obținerea banilor

Cupoanele presupus falsificate ar fi fost incluse într-o documentație întocmită pentru solicitarea decontărilor de la Ministerul Transporturilor. Procurorii susțin că în acest scop au fost utilizate 3.010 înscrisuri, care conțineau informații nereale despre curse și sumele aferente.

”Pe baza acestor tichete contrafăcute, în perioada august 2022 – ianuarie 2026, inculpata persoană juridică şi administratorul B.A.E. (în calitate de autori) au falsificat cu prilejul întocmirii, prin atestarea unor curse rutiere şi sume nereale, şi au folosit un număr total de 3.010 înscrisuri sub semnătură privată (41 de adrese oficiale de înaintare, 41 de situaţii centralizatoare lunare şi 2.928 de borderouri lunare justificative la care au fost ataşate cele 157.580 de cupoane contrafăcute)”, au arătat anchetatorii.

Documentația cuprindea 41 de adrese de înaintare, tot atâtea situații centralizatoare lunare și 2.928 de borderouri justificative. La realizarea acestui mecanism ar fi participat, potrivit Parchetului, o fostă casieră a firmei, o femeie angajată formal în funcția de contabil și un expert-contabil care presta servicii externe pentru societate.

bani

Sursa foto: Captură video

Rolul pe care l-ar fi avut femeile implicate în dosar

Fosta casieră ar fi primit periodic de la administratoarea firmei loturi de cupoane necompletate și nedecupate. De asemenea, ar fi preluat tichetele colectate de șoferi și organizate de contabilă. Anchetatorii susțin că femeia ar fi completat acasă documentele, le-ar fi tăiat și ar fi redactat cele 2.928 de borderouri și 41 de centralizatoare lunare. Ulterior, acestea ar fi fost predate conducerii societății în schimbul unor sume de bani.

O altă persoană cercetată ar fi ocupat formal postul de contabil până la 31 octombrie 2024, având în același timp responsabilități operative și de evidență primară în autogară. Potrivit procurorilor, aceasta, „acţionând cu intenţie indirectă, atât pe durata raporturilor de muncă, cât şi ulterior încetării acestora”, ar fi organizat cupoanele în funcție de trasee și ar fi imprimat documentele necesare decontărilor. De asemenea, femeia ar fi transmis lunar documentația către contabilitate și ar fi semnat ori acceptat utilizarea numelui și semnăturii sale la rubrica „Întocmit”.

Semnătura ar fi apărut pe cele 41 de centralizatoare și 2.928 de borderouri, iar numele său ar fi fost inclus și în adresele transmise ministerului. Anchetatorii susțin că aceasta ar fi cunoscut caracterul fals al datelor, precum și importanța semnăturilor pentru aprobarea plăților. În ceea ce privește expertul-contabil extern, procurorii arată că femeia, „acţionând cu intenţie indirectă”, ar fi permis folosirea identității și semnăturii sale în documentele depuse pentru decontare.

Aceasta ar fi figurat la rubrica „Director economic” pe toate cele 3.010 înscrisuri și ar fi înregistrat în contabilitatea firmei subvențiile obținute fără documente justificative conforme. De asemenea, anchetatorii au constatat lipsa încasărilor corespunzătoare cotei de 50% care ar fi trebuit achitată de călători și înregistrată prin aparatele de marcat fiscale.

Aproape 9,8 milioane de lei ar fi fost obținute de la Ministerul Transporturilor

Conform Parchetului, documentele întocmite în numele firmei au fost depuse la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în 41 de etape lunare. Raportările s-au desfășurat între 12 august 2022 și 28 ianuarie 2026.

„Întreaga documentaţie falsă a fost prezentată şi depusă cu intenţie în 41 de tranşe lunare (în intervalul 12.08.2022 – 28.01.2026) la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii – Direcţia Generală Economică şi Buget, obţinându-se pe nedrept în contul de trezorerie al societăţii (controlat exclusiv de administratoarea firmei, fonduri publice aferente celor 41 de raportări lunare în cuantum de 9.793.260,00 lei”, au transmis anchetatorii.

Procurorii au observat și o creștere treptată a numărului de cupoane suspectate că ar fi fost falsificate. Dacă în iulie 2022 erau raportate 463 de asemenea tichete, în octombrie 2025 numărul lor ajunsese la 9.131.

În anul 2025, documentele considerate false ar fi reprezentat aproximativ 92% din totalul sumelor decontate de Ministerul Transporturilor. Potrivit anchetatorilor, aceste valori nu corespundeau posibilităților reale de operare ale flotei societății. Totodată, nu ar fi fost emise bonuri fiscale pentru partea de 50% din prețul călătoriilor care trebuia suportată de pensionari.

Prejudiciu de peste 11,6 milioane de lei. Ce au găsit anchetatorii la percheziții

Procurorii au calculat că presupusa fraudă ar fi produs bugetului public un prejudiciu care depășește 11,6 milioane de lei.

„Prin aceste activităţi a fost cauzat bugetului de stat (prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii) un prejudiciu total cert în cuantum de 11.685.840,61 lei, compus din 9.793.260,00 lei debit principal nerecuperat şi 1.892.580,61 lei obligaţii bugetare accesorii, calculate până la data de 04.11.2026, la care se adaugă accesoriile legale care curg în continuare până la recuperarea integrală a debitului principal”, au arătat procurorii.

În timpul perchezițiilor din 4 noiembrie, anchetatorii au ridicat acte contabile și extracontabile, dispozitive informatice, suporturi de stocare și telefoane mobile.

Au fost găsite și alte loturi de cupoane aferente anului 2026, despre care există suspiciunea că ar fi fost contrafăcute. De asemenea, au fost ridicate sume totale de 31.730 de lei și 8.100 de euro. Din suma în lei, 3.230 de lei au fost descoperiți la un punct de lucru al firmei, iar 28.500 de lei la femeia angajată formal pe postul de contabil. Cei 8.100 de euro au fost găsiți la administratoarea societății.

Sechestru pe bunuri și popriri asupra conturilor

La 5 noiembrie, procurorii au dispus măsuri asigurătorii pentru recuperarea prejudiciului, eventuala confiscare specială și garantarea plății amenzii și a cheltuielilor judiciare. Acestea vizează banii ridicați în timpul perchezițiilor, conturile bancare și bunurile mobile și imobile, inclusiv cele viitoare, ale persoanelor și societății cercetate.

În cazul firmei, măsurile au fost instituite până la valoarea de 13.090.840,61 lei. Pentru fiecare dintre cele trei inculpate persoane fizice și pentru suspecta A.L., plafonul măsurilor este de 11.690.840,61 lei.

Anchetatorii au avut în vedere răspunderea solidară pentru recuperarea prejudiciului. Sechestrul poate include și înscrierea unor garanții ipotecare asupra bunurilor.

Administratoarea firmei, plasată în arest la domiciliu

Cele trei femei inculpate au fost reținute inițial pentru 24 de ore. Ulterior, două dintre acestea au fost plasate sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. În cazul uneia dintre femei, măsura a fost însoțită de o cauțiune de 30.000 de lei.

Administratoarea societății a fost plasată în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Bacău a respins solicitarea procurorilor de arestare preventivă a acesteia. Parchetul a contestat însă hotărârea, iar Curtea de Apel Bacău urmează să decidă asupra măsurii.

Ancheta continuă și cu privire la alte persoane și fapte care ar putea avea legătură cu dosarul.