Justitie
Ce au discutat Călin Georgescu și Ionel Rusen despre vila din Italia. Detaliile din motivarea Curții de Apel
Calin Georgescu. Sursa foto: Captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Curtea de Apel București (CAB) a stabilit că noile acuzații formulate de DIICOT împotriva lui Călin Georgescu, referitoare la presupuse infracțiuni informatice, nu sunt susținute de suficiente probe pentru a justifica o măsură preventivă. Cu toate acestea, instanța a decis menținerea fostului candidat prezidențial în arest preventiv pentru încă 30 de zile, alături de Ionel Rusen.
Ce condiții ar fi cerut Călin Georgescu pentru locuința din Italia. Detalii din motivarea Curții de Apel
Judecătorii au considerat că motivele care au stat la baza arestării inițiale sunt în continuare valabile. Printre argumentele invocate se numără și presupusele demersuri ale lui Georgescu de a se stabili în Italia și de a obține azil politic în această țară.
Aspectele apar în motivarea deciziei din 28 octombrie 2026, redactată de judecătorii Andrei Buliga și Dragoș Valentin Mirea. Documentul, publicat pe 6 noiembrie, explică de ce Curtea de Apel a admis contestația DIICOT și a infirmat hotărârea Tribunalului București prin care arestarea preventivă fusese înlocuită cu măsura controlului judiciar.
Proces. Sursa foto: AI
Noile acuzații informatice, insuficient susținute de probe
Procurorii DIICOT au invocat, în cererea de prelungire a arestării preventive, faptul că Georgescu ar fi comis noi infracțiuni după ce fusese pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa.
Anchetatorii susțin că fostul candidat prezidențial ar fi solicitat unei persoane să verifice locuința și autoturismele sale pentru a identifica eventuale dispozitive de supraveghere instalate de autorități.
În urma acestor presupuse demersuri, DIICOT a formulat acuzații de instigare la operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, instigare la tentativă de alterare a integrității datelor informatice și instigare la perturbarea funcționării sistemelor informatice.
Curtea de Apel a apreciat însă că probele existente nu ating, în acest moment, nivelul necesar pentru a susține o suspiciune rezonabilă în legătură cu aceste fapte.
„În ceea ce privește aspectele cuprinse în motivarea referatului cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive, referitoare la conduita inculpatului Georgescu Călin, din perioada în care acesta s-a aflat sub imperiul măsurii preventive a controlului judiciar, dispusă în altă cauză, constând în săvârșirea de noi infracțiuni (…), completul de drepturi și libertăți reține că, deși în dosarul cauzei există anumite elemente de fapt din care să rezulte comiterea de către inculpat a infracțiunilor menționate, ele nu pot îmbrăca la acest moment noțiunea de suspiciune rezonabilă, pentru a putea reprezenta temeiuri de luare a măsurii preventive, organele de urmărire penală urmând a clarifica acuzațiile penale prin administrarea mijloacelor de probă prevăzute de Codul de procedură penală”, se arată în motivarea Curții de Apel București.
Instanța nu a exclus posibilitatea ca anchetatorii să obțină ulterior probe suplimentare, dar a stabilit că noile acuzații nu pot justifica, în acest moment, prelungirea arestării preventive.
Tribunalul București: Verificarea locuinței nu întrunește elementele unei infracțiuni informatice
Pe 26 octombrie, judecătorul Claudiu Eduard Coroban de la Tribunalul București respinsese propunerea DIICOT de prelungire a arestării preventive și dispusese înlocuirea acesteia cu măsura controlului judiciar.
Magistratul considerase că simpla verificare a locuinței pentru identificarea unor dispozitive de înregistrare nu reprezintă, prin ea însăși, o infracțiune informatică dintre cele invocate de procurori.
Potrivit argumentelor primei instanțe, reproduse în motivarea Curții de Apel, „presupusa conduită infracțională a inculpatului nu se circumscrie elementului material al niciuneia dintre infracțiunile indicate de procuror”.
Judecătorul apreciase că nu existau probe care să arate că Georgescu ar fi urmărit să determine o altă persoană să modifice date informatice sau să perturbe funcționarea unor sisteme informatice.
Avocații fostului candidat au susținut că verificările au fost o măsură de precauție, după perchezițiile efectuate la domiciliul acestuia. Apărarea a mai arătat că aparatura folosită nu avea capacitatea de a distruge sau bruia dispozitive de interceptare.
De asemenea, avocații au invocat un mandat de supraveghere tehnică despre care au afirmat că permitea activități doar în spațiul public, nu și în interiorul locuinței.
De ce a considerat Curtea de Apel că o nouă analiză a acuzațiilor nu era necesară
Deși a constatat că probele privind noile acuzații informatice sunt insuficiente pentru a susține o suspiciune rezonabilă, Curtea de Apel a apreciat că această situație nu schimbă motivele care au stat la baza arestării inițiale.
Judecătorii au invocat autoritatea de lucru judecat a hotărârii prin care fusese dispusă măsura preventivă și au arătat că aceleași probe nu pot fi reevaluate pentru a ajunge la o concluzie diferită, în lipsa unor elemente noi.
„Cu toate acestea, având în vedere gravitatea faptelor, astfel cum a fost reținută prin încheierea din data de 29.09.2026, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 39502/3/2026, ar fi inutilă o analiză din partea Curții cu privire la noile presupuse fapte reținute în sarcina inculpatului Călin Georgescu, motivul menținerii măsurii preventive fiind aspectele litigioase deja stabilite cu autoritate de lucru judecat”, arată instanța.
Ce spun judecătorii
În motivare se mai menționează:
„În aplicarea autorității de lucru judecat în materia măsurilor preventive, considerentele avute în vedere de judecător, cu ocazia soluționării cauzei având ca obiect luarea măsurii arestării preventive, la examinarea situației de fapt nu pot fi înlăturate printr-o nouă apreciere a acelorași probe, deci în absența administrării unor probe noi, cu ocazia soluționării unei cauze având ca obiect o cerere de prelungire a măsurii preventive”.
Presupusele planuri de plecare în Italia, invocate pentru menținerea arestului
Unul dintre argumentele importante folosite de Curtea de Apel pentru menținerea arestării preventive a fost riscul ca Georgescu și Ionel Rusen să se sustragă urmăririi penale.
Judecătorii au analizat conversații private dintre cei doi, din care ar rezulta că fostul candidat prezidențial ar fi intenționat să se stabilească în Italia, împreună cu familia și apropiații săi.
Potrivit documentului, Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să găsească o proprietate în Italia, care să aibă inclusiv o anexă „pentru servitori”, să fie „securizată” și să „intre sub incidența legii italiene”.
În motivare este redat și un fragment dintr-o discuție în care Georgescu ar fi cerut ca demersurile să rămână secrete:
„Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen”.
Ce pretenții ar fi avut fostul candidat la prezidențiale
Judecătorii au mai reținut că, în mai 2025, Georgescu i-ar fi solicitat lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului politic în Italia, atât pentru el, cât și pentru persoanele care îl sprijineau.
În aceste discuții ar fi fost menționate și legăturile cu un fost procuror italian, despre care Rusen ar fi spus că îi este prieten apropiat și că ar putea facilita procedura.
Un alt element analizat de instanță îl reprezintă documentele descoperite la perchezițiile din 21 septembrie 2026. Printre acestea s-ar fi aflat un presupus pașaport diplomatic emis pe numele lui Georgescu de un pretins Ordin de Malta.
Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta a transmis anterior că fostul candidat nu este membru al organizației și că documentul nu a fost emis de aceasta.
Curtea de Apel a considerat că explicația apărării, potrivit căreia Georgescu ar fi urmărit doar să cumpere o locuință în Italia, nu înlătură suspiciunea privind pregătirea unei eventuale plecări din România.
„În speță, deși din probele administrate până în prezent rezultă că actele de pregătire în vederea sustragerii au debutat în cursul lunii mai 2025, având în vedere că la acel moment cauza se afla în cursul urmăririi penale in rem, inculpații apreciind ancheta ca fiind «în adormire» și fără probe, cercetările au continuat și au fost administrate mai multe mijloace de probă (…) astfel încât Completul apreciază că riscul de sustragere de la urmărirea penală și de influențare a bunei desfășurări a procesului penal are caracter actual”, se arată în motivare.
De ce a fost respinsă decizia Tribunalului București
Tribunalul București considerase, pe 26 octombrie, că pericolul pentru ordinea publică se diminuase și că arestarea preventivă putea fi înlocuită cu măsura controlului judiciar.
Prima instanță nu contestase existența suspiciunii rezonabile în privința acuzațiilor inițiale de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Judecătorul apreciase însă că faptele financiare imputate sunt mai vechi, că cei doi inculpați au petrecut o perioadă îndelungată în libertate și că nu existau indicii privind continuarea activității infracționale după ianuarie 2022.
Curtea de Apel a respins această evaluare, considerând că intervalul scurs de la dispunerea arestării preventive era prea scurt pentru a putea fi înlăturat pericolul pentru ordinea publică.
„Nu se poate considera că trecerea unei perioade de 28 de zile de la momentul luării măsurii preventive, respectiv 6 zile în cazul inculpatului Rusen Ionel și doar 4 zile în cazul inculpatului Georgescu Călin, de la momentul respingerii cererilor de înlocuire a măsurii preventive, pot duce judecătorul de drepturi și libertăți la concluzia că a fost înlăturată starea de pericol pentru ordinea publică”, au motivat judecătorii.
Instanța a mai apreciat că nici arestul la domiciliu, nici controlul judiciar nu ar fi suficiente pentru a preveni riscul de sustragere de la anchetă sau de comitere a unor noi infracțiuni.
Dosarul în care Georgescu este acuzat de o înșelăciune de 1,1 milioane de euro
Călin Georgescu și Ionel Rusen sunt vizați de cercetări într-un dosar DIICOT privind constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Potrivit anchetatorilor, cei doi, alături de cetățeanul italian Massimiliano Arena, ar fi fost implicați într-un mecanism prin care omul de afaceri Răzvan-Liviu Leu, reprezentant al societății Real Concrete Land, ar fi fost determinat să transfere aproximativ 1,1 milioane de euro.
Banii ar fi fost solicitați pentru accesarea unor linii de credit din străinătate, însă finanțarea promisă nu s-ar fi concretizat. Suma ar fi ajuns într-un cont deschis la o altă instituție bancară decât cea prezentată inițial.
Apărarea susține că operațiunile au avut caracter contractual, iar suma reprezenta plata pentru utilizarea unei garanții bancare. Avocații resping existența unei înșelăciuni.
Curtea de Apel a considerat că probele administrate până în prezent susțin în continuare suspiciunea rezonabilă privind acuzațiile inițiale.
Ce a declarat Călin Georgescu în fața instanței
În ultimul cuvânt acordat în fața judecătorilor, Călin Georgescu a respins acuzațiile și a susținut că nu intenționează să evite procedurile judiciare.
Fostul candidat prezidențial a afirmat că își dorește judecarea dosarului pentru a-și demonstra nevinovăția în fața românilor și a familiei, în special a copiilor săi, despre care a spus că suferă enorm.
Georgescu a mai susținut că este victima unui abuz și că singura sa apărare este legea, exprimându-și încrederea că instanța va face dreptate.
Curtea de Apel București a admis contestația DIICOT și a dispus prelungirea arestării preventive pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen, pentru perioada 29 octombrie – 27 noiembrie 2026. Hotărârea este definitivă.
Recomandările noastre
