Fost ministru de Externe al României: Domnul Bolojan nu înțelege ce spune. Și știe că nu înțelege

Robert Turcescu și Adrian Severin au analizat, luni, în podcastul difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, și o declarație extrem de importantă, dată de premierul Ilie Bolojan cotidianului francez Le Figaro. Șeful Executivului a spus că la nivel de Consiliu European ar trebui să se renunțe la votul unanim.

Fost ministru de Externe al României: Domnul Bolojan nu înțelege ce spune. Și știe că nu înțelege

Robert Turcescu a criticat poziția premierului, catalogând afirmația acestuia drept o renunțare voluntară la pârghiile de putere pe care România le deține în forurile europene. În viziunea sa, dreptul de veto este un instrument esențial de protecție a intereselor naționale, iar sugestia de a-l abandona ridică semne de întrebare asupra motivațiilor din spatele acestui discurs.

„Declarația domnului Bolojan este o trădare, eu asta așa o consider, a intereselor unei țări numite România și a altor țări, evident, dar noi vorbim despre România acum. Eu o cataloghez din prima ca fiind o trădare, că nu cred că e vorba de prostie, poate e ceva ticăloșie la mijloc, poate e ceva oportunism politic.

Dar în maniera în care a fost formulată, domnul Bolojan a zis, bă, eu vă dau pe tavă interesele României, nici o problemă, mă descotorosesc de orice fel de putere cu care ar putea fi învestită România într-o ședință de Consiliu European. Faceți voi ce vreți noi, nu avem nevoie de dreptul nostru de veto”, a spus Robert Turcescu.

Horoscopul lui Dom’ Profesor,  6 mai 2026. Tau Herculide

Mesajul transmis de socialiștii europeni după căderea Guvernului Bolojan. Care e prioritatea României

Adrian Severin: Premierul nu cunoaște mecanismele de funcționare ale UE

Fostul ministru de Externe, Adrian Severin, a subliniat că o astfel de poziție trădează o lipsă de înțelegere a modului complex în care funcționează instituțiile de la Bruxelles. Severin consideră că propunerea premierului servește mai degrabă marilor puteri europene decât interesului colectiv al statelor membre mai mici sau medii.

„Ceea ce ar putea merge la calificarea acestei atitudini, acestei poziții, ca fiind un act de trădare, este faptul că, după părerea mea, domnul Bolojan nu înțelege ce spune. Și știe că nu înțelege, știe că nu cunoaște mecanismele de funcționare ale Uniunii Europene, știe că nu cunoaște toate dezbaterile care au fost legate de tratatele europene.

Eu am participat direct și de la A la Z la ultima mare dezbatere sau penultima mare dezbatere. Deci, chestiunea este complexă și o să încerc să o explic imediat, dar dânsul este clar că nu o cunoaște. Astfel încât cel mână în luptă, cel mână spre această declarație este doar dorința de a oferi, cum a spus dumneavoastră, pe tavă statul român în folosul intereselor unor hegemoni europeni, profitori europeni, numiții dumneavoastră protagoniști”, a afirmat Adrian Severin.

Mecanismul votului și reprezentarea României la nivel european

Adrian Severin a oferit și o explicație tehnică asupra modului în care se adoptă deciziile în cadrul blocului comunitar. Acesta a evidențiat diferențele dintre Parlamentul European și Consiliul Miniștrilor, insistând pe rolul pe care ar trebui să îl joace șeful Executivului în cadrul acestor reuniuni la nivel înalt.

„În Uniunea Europeană hotărârile nu se iau numai prin vot unanim. În Parlamentul European, ca și în Parlamentul României, este și vot cu majoritate absolută, adică jumate plus unul din toți membrii, cât și cu majoritate simplă, respectiv majoritatea membru prezenți. În Consiliul, adică să-l numim mai pe înțelesul tuturor Consiliul Miniștrilor, deci aceasta ar fi un fel de a doua cameră, un fel de senat, să-i zicem așa, al Parlamentului, numai că într-o formulă mai complexă, în care fiecare tip de lege, să spunem, europeană sau în funcție de obiectul hotărârii, se întrunesc alți membri ai Senatului spre a o lua. Deci ăsta e Consiliul Miniștrilor.

În Consiliul European ar trebui să participe domnul Bolojan, nu pentru că este foarte pregătit, ci pentru că este șeful Executivului român, în timp ce președintele nu are ce căuta acolo, întrucât el, în cazul României, spre deosebire de cel al Franței, nu este partea Executivului, el fiind mediator între puteri, între executiv, legislativ, judecătoresc, deci n-are cum fi partea unui puteri mediind între puteri”, a mai explicat fostul ministru.