Social
Forumul Civic a respins declarațiile lui Izsak Balazs: Constituția României nu are nevoie de reinterpretări
Izsak Balazs. Sursa foto: Facebook/Izsak Balazs
Din cuprinsul articolului
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a respins declarațiile lui Izsak Balazs, liderul organizației nerecunoscute Consiliul Național Secuiesc, care a susținut că autonomia teritorială a așa-numitului „ținut secuiesc” „nu ar contraveni Constituției României” și că „autonomia nu contrazice indivizibilitatea României, ci mai degrabă o consolidează”. „Considerăm aceste afirmații nu doar o încercare de reinterpretare forțată a legii fundamentale, ci și o provocare la adresa unității și integrității statului român”, se arată în comunicatul emis de Forum.
„Constituția României nu are nevoie de reinterpretări „creatoare”
Potrivit documentului citat, articolul 1 din Constituția României „este clar și nu lasă loc ambiguităților”, stabilind că România este un stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil.
„Acest articol este temelia întregului edificiu constituțional și exprimă esența identității noastre ca națiune. Nicio formă de autonomie pe criterii etnice nu poate fi compatibilă cu acest principiu fundamental. Constituția României nu are nevoie de reinterpretări 'creatoare', ci de respect deplin din partea tuturor cetățenilor, indiferent de etnie sau confesiune”, a transmis Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș.
Forumul: Autonomia teritorială pe criterii etnice înseamnă segregare
Conform documentului citat, românii din aceste județe afirmă că trăiesc zilnic realitatea conviețuirii interetnice și cunosc cel mai bine consecințele negative ale „discursurilor care separă, care cultivă diferențele în locul respectului”.
„Autonomia teritorială pe criterii etnice, așa cum este promovată de organizații cu viziuni separatiste și iredentiste, nu înseamnă cooperare, ci segregare. Ea nu înseamnă descentralizare, ci subminarea autorității statului român și crearea unui precedent periculos care ar afecta stabilitatea internă și coeziunea națională”, se mai arată în document.
Dezvoltarea locală poate exista doar respecând limitele statului unitar
Forumul subliniază că descentralizarea administrativă, dezvoltarea locală și protejarea identităților culturale sunt nu doar posibile, ci și necesare, însă doar în limitele statului unitar român și cu respectarea deplină a Constituției.
„România a demonstrat constant deschidere și respect pentru minoritățile naționale, oferind drepturi și libertăți care depășesc standardele multor state europene. În schimb, orice tentativă de a transforma drepturile culturale în revendicări teritoriale este un derapaj grav și inacceptabil”, au afirmat reprezentanții.
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș reafirmă importanța articolului 1 din Constituția României și consideră că acesta trebuie „respectat cu sfințenie”. „Ne opunem oricăror încercări de reinterpretare a acestuia și respingem orice discurs care încearcă să inducă ideea că România ar putea funcționa altfel decât ca stat unitar și indivizibil”, au mai transmis aceștia.
Contextul comunicatului de presă
Președintele Consiliului Național Secuiesc (CNS) a declarat, potrivit agenției ungare MTI, că autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc nu încalcă Constituția României, ci doar interpretările greșite și distorsionate ale acesteia din practica politică.
„Suveranitatea nu aparține etniei române, ci tuturor cetățenilor României, care au drepturi egale în cadrul statului. Purtătorul suveranității nu este aparatul de stat, ci comunitatea cetățenilor, care exercită puterea în cadrul Constituției. Suveranitatea nu este un concept etnic, ci politic: exprimă unitatea comunității cetățenilor, nu omogenitatea sa etnică. În schimb, discursul politic românesc interpretează suveranitatea ca fiind un drept exclusiv al puterii centrale, contrastând-o cu revendicarea de descentralizare sau autonomie”, a spus preşedintele CNS.
Consiliul Național Secuiesc militează pentru autonomia teritorială a așa-numitului Ținut Secuiesc, denumire nerecunoscută de statul român, care include județele Harghita, Covasna și o parte din Mureș. Ideea autonomiei teritoriale a fost constant respinsă de clasa politică din România.
