Evenimentul Zilei > EVZ Special > Firme și ONG-uri cu parfum de SRI, paravan pentru afaceri dubioase
Firme și ONG-uri cu parfum de SRI, paravan pentru afaceri dubioase

Firme și ONG-uri cu parfum de SRI, paravan pentru afaceri dubioase

Serviciul Român de Informații s-a folosit, de-a lungul timpului, de firme, asociații și organizații neguvernamentale care desfășurau activități economice sau sociale. Despre acest obicei s-a vorbit, încă din 2006, de la tribuna Parlamentului. Daniel Dragomir, fostul colonel SRI, dezvăluie că firmele sub acoperire „au produs bani în toate formele imaginative”, în „nomenclatura Coldea-Kovesi”

Firme și ONG-uri cu „parfum de SRI” au existat și există, susțin ofițeri activi și în retragere ai serviciilor de informații, de mulți ani în România. În acest context, însă, fostul colonel SRI, Daniel Dragomir a punctat faptul că afacerile din spatele „acoperiților” au luat o amploare deosebită în perioada în care la conducerea Sistemului s-a aflat celebrul cuplu al Binomului, Coldea-Kovesi. Dragomir a spus, la B1TV, că „nomenclatura Coldea-Kovesi a produs bani în toate formele imaginative” prin firmele sub acoperire care s-au transformat, de-a lungul timpului, în firme protejate care au 90% dintre contractele cu statul.

În context, jurnalistul Dan Andronic lămurește un aspect extrem de important: că oameni ai Sistemului sunt, de fapt, în spatele unor afaceri „cu parfum de SRI”. „Ceea ce n-a explicat nici unul, nici altul este faptul că o firmă nu poate fi înregistrată în România decât dacă are niște acționari. Oameni, nu concepte!”, a precizat Dan Andronic, pe blogul său.

„Acoperiții”, afaceri profitabile cu statul

Daniel Dragomir a declarat că un procent de 90% din cifra de afaceri a firmelor sub acoperire provine din contracte cu statul, iar aceste companii activează în zona produselor petroliere, a celor accizabile, cu alcool, media sau IT. Ofițerul SRI în rezervă a adăugat că, deşi înfiinţate în mod legal, firmele acoperite ajung să fie companii protejate, motiv pentru care sunt apărate de mai multe instituţii ale statului.

„În zona culoarului economic, cea mai importantă discuţie este existenţa firmelor sub acoperire, una legală. Firmele sub acoperire activează astăzi, vorbind de SRL Coldea, în zonele în care sunt bani. Cele mai reprezentative unde sunt bani: zona produselor petroliere, zonele care se referă la ţigări şi alte produse accizabile, zona care se referă la alcool, media, IT.

„Problema este că aceste companii obțin 80- 90% din contractele cu statul.” DANIEL DRAGOMIR, fost ofițer SRI

În imobiliare nu atât de mult, pentru că lasă urme. Este vorba despre bani utilizaţi şi transferaţi din fondurile unor firme sub acoperire. (…) Problema este că aceste companii obţin 80%, 90% din cifra de afaceri din contractul cu statul. În acel moment, lucrurile iau o turnură pur românească”, a spus Dragomir.

Daniel Dragomir a precizat că fenomenul „firmelor protejate” a început să ia amploare odată cu anul 2008 și, atunci, „a produs bani, foarte mulţi bani” care „sunt, ca şi resursă, la dispoziţia acestei nomenclaturi”. Banii, susține ofițerul SRI în rezervă, „scapă întru totul controlului democratic şi controlului instituţiilor”. „Firmele sub acoperire sunt folosite de toate serviciile de informaţii din lume, cu excepţia câtorva state africane. În toată lumea, au un singur scop: să aducă operativ, de cunoaştere, de informaţii, de acces în anumite zone serviciului. Serviciul nu este de făcut bani”, a mai spus Dragomir.

Ofițerul SRI în rezervă a mai relatat şi cum aceste companii au ajuns să fie protejate de „culoarul justiţiei”, concurente sesizau nereguli. „Aceste companii deranjează concurenţii şi încep contestaţiile licitaţiilor, încep procese, plângere, litigii, reclamaţii. Ce se întâmplă între a sprijini o companie protejată şi o companie a lui X. Atunci intervine culoarul justiţiei şi este menit să protejeze aceste interese personale”, a precizat Daniel Dragomir.

Strategia prin care au scăpat „peștii mari” 

Fostul șef din sercviciul secret a mai spus că „peştii mari” au scăpat de condamnări importante pentru corupţie. Întrunul dintre cele mai cunoscute dosare de corupție, Microsoft, Daniel Dragomir a vorbit despre o scurgere de informaţii: „Eu nu am făcut acuzaţii punctuale. Mai mulţi români pe baza unor denunţuri orale au fost arestaţi. Din nou, factorul politic trebuie să decidă. Faptul că peştii mari au scăpat – Microsoft şi chiar şi ANRP”.

„Din ce cunosc eu, toată această problemă cu licenţele Microsoft a plecat de la firma americană. Decizia şi problema apărută a fost luată urmare a unei decizii luată la Redmond, respectiv decizia de a face public acest scandal. Această decizie a fost luată de Microsoft urmare a unei strategii, numită «damage control intern». Microsoft a angajat o firmă de PR care a scos pe piaţă acea ştire cum că s-ar fi dat bani pentru licenţe din România, China şi Bulgaria. Există persoane care ştiu că s-au trimis emailuri din centrala Microsoft, inclusiv de la un nivel foarte înalt, inclusiv către domnul Tatomir şi domnul Artopolescu în care s-a cerut în mod concret «Stop sell licenses to the Romanian government as they do not have so many PCs». Frica cea mai mare era că ar ajunge să fie delistaţi de la bursă”, a explicat Dragomir. El a adăugat că dosarul „Microsoft 3” a fost trimis în faţa instanţei, ca urmare a ieşirii sale de la Comisia parlamentară.

În context, Dragomir a amintit și despre celebrul dosar „Mafia cărnii”, în care s-au făcut sute de filaje de interceptări şi care stă de cinci ani în aşteptare. „Resursele Serviciilor au fost utilizate în mizerii. Mii şi zeci de ore de filaje, toate acestea plătite din banii contribuabililor… Din această nomenclatură fac parte şi oameni de afaceri”, a mai spus fostul ofiţer SRI.

Dan Andronic: „Nu firme, ci oameni acoperiți”

În disputa dintre Daniel Dragomir și purtătorul de cuvânt al SRI, Marincea, jurnalistul Dan Andronic a explicat: „Aparent se ceartă, dar de fapt amândoi spun adevărul! Aici vreau să intervin și să demonstrez ca un bătrân ziarist, puțin mai experimentat în meandrele concretului, de ce amândoi au dreptate!

1. Există legislație specială pentru firme cu activități economice acoperite încă din vremea lui Adrian Năstase. Avem cadru legal, așa că…
2. Dragomir a fost sincer: Există firme „acoperite”.
3. Marincea a fost sincer: SRI nu are firme „acoperite”
4. Ceea ce n-a explicat nici unul, nici altul este faptul că o firmă nu poate fi înregistrată în România decât dacă are niște acționari. Oameni, nu concepte!
5. Pe cale de consecință, niște ofițeri cu statut special, deplin conspirați, pot înregistra câte firme vor și derula ce afaceri vor în România.

Concluzia: Nu există firme „acoperite”! Există oameni de afaceri cu statut de „ofițeri acoperiți”. Care înființează firme… Nu mai căutați firme, căutați oameni. Elementary, my dear Watson!”

Nucleu, nomenclatură, clică…

Daniel Dragomir a mai spus că „am numit acest nucleu, această nomenclatură, clică”. „Mai exact, vorbim despre un sprijin reciproc în rezolvarea intereseor comune cu scopul de a acapara mai multă putere şi de a o menţine. Această controlare a început cu anul 2009 şi s-a manifestat în plenitudinea sa după 2012, mai exact după referendumul preşedintelui Băsescu. Au prins mai multă putere şi prin minţirea/înşelarea factorului politic. Faptul că un Serviciu de informaţii se implică în mod activ în anchetele penale, gândiţi-vă ce rol, ce putere, ce apărare mai are un individ fie că este acuzat de corupţie, de fapte de siguranţă naţională, în momentul în cvare statul decide să-l elimine?”, a precizat Dragomir.

 Reacţia SRI

Ovidiu Marinea, purtătorul de cuvânt al SRI, a publicat, pe pagina sa de Facebook, o reacție la afirmaţiile lui Dragomir: „Mă uit la fostul ofițer Daniel Dragomir pe B1 TV și la ce debiteaza la televizor. Eu înteleg că dacă scrii SRI pe burtiera face rating, dar, domnule Dragomir, spuneți, domnule, o firmă acoperită a SRI. Știți? Există? Este o prostie mai mare decât dumneavoastră. SRI nu are firme acoperite. E ușor de decriptat ceea ce încercați să faceți, dar rămâneți, vă rog, în limitele credibilului, măcar”, a scris Marincea.

FOTO: Dan Condrea, patronul Hexi Pharma

Societățile „acoperiților” prezentate de Dragomir

După reacția purtătorului de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, la adresa celor spuse de el în emisiunea lui Silviu Mănăstire, de la B1 TV, Daniel Dragomir a dat câteva exemple de firme care „nu sunt acoperite dar care au câștigat majoritatea licitațiilor din fonduri publice (miliarde de euro), în ultimii zece ani”. „Este de notorietate în sfera cui s-au aflat și se află. Chiar din declarații știm unde s-au dus și se duc banii. Iar dacă nu există firme acoperite, propun să trecem la modificarea articolului 43 din Legea 14/1992, modificată în 2003 prin OUG, în timpul Guvernului Năstase. Dacă nu există firme acoperite, nu cred că ar deranja pe cineva să le interzicem”, susține Dragomir.

Cele zece firme protejate, în opinia lui Dragomir, sunt:

SIVECO – verificată de Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor din 2009, după ce Ana Maria Pătru, fosta şefă AEP a sesizat că este o firmă sub acoperire a SRI, iar patroana Irina Socol a participat la un demers operativ îndreptat împotriva ei. Este beneficiara unui contract uriaș, alături de Nova Tech Integrated Solutions SRL, în valoare de 31,5 milioane euro, atribuit de SRI pentru SII Analitycs, un proiect care, în viziunea APADOR-CH, are capacitatea de supraveghere a înteregii populații a României;
Grupul Asesoft – controlat de fostul deputat Sebastian Ghiță, căruia SRI i-a atribuit, în perioada 2005-2017, mai multe contracte în valoare totală de 4,57 milioane de euro, majoritatea incluzând furnizare de echipamente tehnice și de software, inclusiv componente pentru interceptări.
Teamnet – membră a grupului Asesoft a încheiat un contract cu Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în valoare de 46,9 milioane de euro, pentru digitalizarea cărților funciare;
Oscar Downstream – despre care Dragomir scrie: „Poate își aduce aminte generalul Cozma, de la Antitero, cum a blocat investigațiile Fiscului și ale DIICOT în acest caz”;
Danco Pro – operator de turism, controlată de Daniel Rodea, fiul unui general de armată și care a câștigat sute de contracte cu statul;
Aedificia Carpați – fostul Trust „Carpați”, condus de Petre Badea, despre care EVZ a relatat că s-a ocupat de amenajarea unor obiective ale SRI, precum T14, fosta reședință a lui Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI;
Grup Servicii Petroliere – controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu; 
Hexi Pharma – unul dintre cei mai mari producători de dezinfectanți ai cărei patron, Dan Condrea, a murit, în condițiii suspecte, într-un accident de mașină, în mai 2016; 
Medicare Technics – firma condusă de George Tudor Coldea, despre care s-a afirmat că este vărul lui Florian Coldea, însă acesta din urmă susține că este doar o coincidență de nume; 
TCE 3 Brazi – Insula Mare a Brăilei – care a aparținut afaceristului Culiță Tărâță, în prezent fiind administrată de fiul acestuia.  

Afaceri dubioase, trădate de instanțe

Înainte de a fi dezvăluit de Daniel Dragomir, mecanismul prin care oameni ai serviciilor erau implicați în activități comerciale sau de sorginte socială, o privire atentă aruncată pe rolul instanţelor de judecată aduce, la un loc, personaje care fac legătura între foşti angajaţi ai Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi mediul de afaceri și cel social. Cu alte cuvinte, firme și ONG-uri paravan folosite în relaţiile comerciale cu societatea civilă, cu statul român şi cu parteneri străini. Am găsit, de exemplu, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un proces înregistrat pe 8 mai 2002, în care protagonişti sunt Cornel Vintilă şi firma sa, Transdata. Printre intimaţi se numără Petre Emilian Zahan, fost ofiţer SRI şi angajat al Transdata. Petre Emilian Zahan a fost Director Cabinet la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. Apoi, firma sa, Bcom Technologies SRL din Ploieşti, apare ca furnizor de servicii software pentru ANAF Constanţa. Bcom Technologies SRL a înregistrat, în 2014, o cifră de afaceri de 1.494.977 lei şi un profit net de 186.176 lei, cu 6 angajaţi, firma prestând activităţi de editare a altor produse software.

Protectori ai mafiei italiene

Apoi, Transdata a făcut afaceri cu SC Salub SA, firmă de salubrizare, din Ploieşti, controlată de fraţii Sergio şi Giuseppe Pileri, cercetaţi în Palermo pentru asociere de tip mafiot şi spălare de bani. Cele două firme figurează în dosarul nr. 13302/281/2005 înregistat pe rolul Judecătoriei Ploieşti. Despre Sergio Pirelli, un raport intern al SRI, întocmit la dată de 3 ianuarie 2001, la unitatea 29, Sectorul B, Biroul 10, indicativul 6987, sub numărul de înregistrare 00379/102, scrie că Pilieri a fost acţionar la societatea Holding Italia Internaţional.

Scopul lui Pileri era să identifice posibilitatea organizării unei intâlniri între societatea italiană Lottomatica Int. Spa şi premierul României, în scopul promovării unui proiect de investiţii în domeniul loteriei naţionale.

Astfel de rapoarte au existat şi la nivelul SRI Prahova, dar, susţin ofiţeri de informaţii, multe au fost blocate de fostul şef, colonelul Corneliu Păltânea. De altfel, după ce a fost condamnat în dosarul de corupţie de la SRI Prahova, în dosarul instrumenate de procurorul Vasile Doană, Paltânea a ajuns director la societatea Salub. Despre Pileri se ştie că a fost şeful contrainformaţiilor în L’Arma dei Carabinieri (fostul Corpo dei Carabinieri Reali), avea gradul de general în rezervă şi a activat în cadrul Serviciului Italian de Spionaj Militar (SISMI).

Fundaţia serviciului secret

Mergând pe firul afacerilor SRI, am dat de o interpelare a fostului lider PRM Corneliu Vadim Tudor, în Senatul României, din 2 mai 2006. Acesta anunţa că SRI, condus, atunci de Radu Timofte, a înfiinţat Agenţia de Cercetare Sociologică „sub comanda doamnei colonel Adelina Palade”. „Tribunul” susţinea că au fost înfiinţate diverse ONG-uri şi fundaţii subvenţionate de SRI, printre care şi ATLE – Asociaţia pentru Transparenţă şi Libertate de Expresie. Dincolo de spusele Tribunului, am regăsit-o pe Adelina Lozneanu (fostă Palade), în documentele oficiale ale SRI. O ştire difuzată de Agerpres, pe 10 noiembrie 2004, ne prezintă lansarea raportului „Exerciţiul de monitorizare a controlului parlamentar asupra sectorului de securitate”, proiect lansat la iniţiativa Fundaţiei EURISC şi a Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională a Camerei Deputaţilor şi realizat cu sprijinul Centrului de la Geneva pentru Controlul Democratic al Forţelor Armate (DCAF). În imaginile publicte de agenţia naţională de presă este prezentat Liviu Mureşan, preşedintele Fundaţiei EURISC, Adelina Lozeanu, director al Centrului de Informare pentru Cultură de Securitate, Răzvan Ionescu, preşedintele Comisiei de Aparare şi Siguranţă Naţională a Camerei Deputaţilor.

Scrisoare către Hellvig

Deputatul PSD Liviu Pleșoianu, membru în comisia parlamentară de anchetă a alegerilor prezidențiale din 2009, i-a trimis, ieri, directorului SRI, Eduard Hellvig, pe adresa de petiții a serviciului secret, o scrisoare deschisă. Parlamentarul îi solicită directorului serviciului secret să se pronunțe dacă este în regulă că foștii șefi ai SRI, George Maior și Florian Coldea, au mers în seara turului 2 al alegerilor prezidențiale din anul 2009 acasă la Gabriel Oprea, unde se afla printre alții și Procurorul General de la acea vreme, Laura Codruța Kovesi. 

Publicat in categoriile: EVZ Special
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: