Profesorul Mircea Beuran atrage atenția asupra riscurilor majore pentru sănătate asociate cu celebra combinație friptură și cartofi prăjiți. El explică faptul că, deși această asociere culinară este preferată de mulți, modul în care sunt preparate aceste alimente le transformă într-o sursă de substanțe nocive.

Cartofii prăjiți în uleiuri vegetale care sunt expuse la temperaturi ridicate pentru perioade lungi de timp produc amiloidă, o substanță cu potențial cancerigen.

Care este mecanismul

În același timp, carnea preparată pe grătar generează acroleină, un alt compus chimic periculos pentru sănătatea organismului.

”Să luăm o mâncare tradiţională, friptură cu cartofi prăjiţi. Dacă ne uităm unde sunt prăjiţi cartofii, vedem că sunt prăjiţi în uleiuri vegetale care fierb, fierb, fierb.

Cartoful are amidon. Amidonul acesta prin fierberea continuă dă o substanţă care poartă numele de amiloidă.

Aceasta este o substanţă cancerigenă, ea se acumulează şi la rândul ei va produce o leziune în timp pe tubul digestiv.

Acelaşi lucru se întâmplă cu carnea care, dacă o punem pe grătar, în contact cu focul, o parte din carne, din grăsimi, produce o altă substanţă chimică, care poartă numele de acroleină.

Acroleina este şi ea un factor cancerigen”, a avertizat medicul.

Diferențe de digestie

Beuran a explicat, de asemenea, diferențele dintre procesele de digestie ale celor două alimente.

Amidonul din cartofi începe să fie digerat încă din cavitatea bucală și are nevoie de un pH ridicat pentru a continua procesul.

Pe de altă parte, carnea necesită un pH scăzut pentru a fi descompusă. Aceste diferențe determină dificultăți în digestia simultană a celor două alimente, ceea ce poate duce la fermentație și acumularea de toxine.

”Dacă ne ducem la întrebarea de ce nu trebuie să mâncăm cartofi cu friptură, răspunsul este următorul: aşa cum am spus, cartoful are amidon, iar amidonul începe să se digere din momentul în care îl introducem în gură şi îl mestecăm, pe când carnea nu.

Amidonul mai departe trece şi are nevoie de un pH înalt, pe când digestia pentru carne este cu un pH mai jos.

Diferenţele acestea fac ca o parte să se digere într-un fel, altă parte altfel, iar ce rămâne să se transforme într-un material care fermentează, balonează, dar nu intră în produşii tăi nutriţionali.

Şi atunci, o parte din acestea devin toxine”, a adăugat Mircea Beuran.

Avertismentul lui Beuran

În timp, aceste toxine pot provoca leziuni grave în organism, inclusiv apariția unor afecțiuni precum cancerul.

Profesorul afirmă faptul că tumorile canceroase nu se dezvoltă peste noapte, ci necesită mulți ani pentru a deveni vizibile prin mijloace radiologice sau endoscopice.

Din acest motiv, el recomandă creșterea gradului de educație medicală în rândul populației, pentru ca oamenii să fie mai conștienți de impactul alegerilor alimentare asupra sănătății lor.

”O tumoră canceroasă să ştiţi că nu apare de azi pe mâine. Sunt studii care arată că avem ani de zile de la prima celulă până când o putem descoperi printr-o manieră radiologică sau o manieră endoscopică şi găsim această formaţiune", a adăugat profesorul.

Beuran a avertizat și în legătură cu informațiile nesigure sau incomplete disponibile pe internet.