Evenimentul Zilei > Social > EXCLUSIV. Totul despre leacurile folosite în tratarea COVID-19, de la Arbidol la Tocilizumab. Opinii ale medicilor
EXCLUSIV. Totul despre leacurile folosite în tratarea COVID-19, de la Arbidol la Tocilizumab. Opinii ale medicilor

EXCLUSIV. Totul despre leacurile folosite în tratarea COVID-19, de la Arbidol la Tocilizumab. Opinii ale medicilor

„Astăzi este o zi istorică pentru țara noastră, deoarece Marea Britanie este acum prima țară din lume care a aprobat un antiviral pentru Covid-19 și care poate fi administrat acasă”, a declarat joi ministrul britanic al sănătăţii Sajid Javid.

Este vorba despre Molnupiravir, care, potrivit Daily Mail, este primul medicament antiviral oral ce reduce riscul de spitalizare și deces din cauza Covid-19, întrucât acesta stopează înmulțirea virusului, menținându-l la un nivel scăzut în organism și, de asemenea, reducând severitatea infecției cu virusul SARS-CoV-2.

Acest medicament este important să fie administrat cât mai repede după ce o persoană a fost depistată pozitiv pentru coronavirus, mai exact în primele cinci zile ale infecției.

Medicamentul se utilizează pentru tratamentul formelor uşoare-moderate de COVID-19 la adulţii cu teste de diagnostic pozitiv SARS-CoV-2 şi care au cel puţin un factor de risc pentru o formă severă a bolii – a explicat directorul medical al Institutului „Matei Balş”, doctor Adrian Marinescu.

„Este un tratament antiviral care şi-a demonstrat eficacitatea în studiile clinice. El va fi folosit pentru pacientul care are formă uşoară şi formă medie de boală de COVID. Este foarte important să fie administrat la începutul bolii, pentru a împedica intrarea virusului în celulă şi este important la pacientul vulnerabil care are afecţiuni cronice sau este în vârstă şi la care administrarea medicamentului ar putea să prevină complicaţiile”, a declarat Adrian Marinescu.

Medicul speră că Molnupiravir va fi rapid autorizat și la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului, unde este încă în evaluare, pentru a putea fi folosit în țara noastră.

În România

Ordinul nr. 2.103 din 12 octombrie 2021 al ministrului Sănătății precizează:

Îngrijirea pacienților cu forme ușoare de boală (COVID-19 -nota EVZ), în cazul celor fără factori de risc pentru evoluție severă, recurge la medicație simptomatică; simptomaticele pot fi utile și pentru pacienți cu forme mai severe de boală.

Antiviralele au o eficiență cu atât mai mare cu cât sunt administrate mai devreme în cursul bolii, de preferat începând din primele zile de evoluție; de aceea antiviralele se administrează în primul rând pacienților cu forme nonsevere de boală care au factori de risc pentru evoluția severă.

Dintre antivirale, remdesivir se recomandă a fi utilizat în spital în formele medii de boală la pacienți cu factori de risc pentru evoluție severă și în formele severe (cât mai rapid după instalarea necesarului de oxigen), iar favipiravirul poate fi folosit în formele ușoare și medii de boală în spital și eliberat în regim ambulatoriu de farmacia cu circuit închis/oficina cu circuit închis, la recomandarea medicului specialist din cadrul unității sanitare cu paturi.

Medicamentele cu acțiune antivirală potențial active împotriva SARS-CoV-2 sunt:

Remdesivir

Eficiența remdesivirului este ca a oricărei medicații antivirale, cu atât mai ridicată cu cât se administrează mai precoce după debutul simptomatologiei;

Anticorpi monoclonali neutralizanți pentru SARS-CoV-2

Anticorpii monoclonali neutralizanți au specificitate pentru proteina SARS-CoV-2; asemenea altor medicații antivirale, eficiența depinde de administrarea cât mai precoce după debutul bolii, nu mai târziu de primele 10 zile

Favipiravir

Favipiravir este un inhibitor al ARN-polimerazei care s-a utilizat pentru gripă și infecția cu virusul Ebola. Din cauza efectelor teratogene, utilizarea sa a fost autorizată doar pentru situații speciale cum ar fi epidemii cu virusuri gripale noi.

Există date care susțin un potențial beneficiu în cazul administrării la formele ușoare – medii de boală.

Alte antivirale de administrare orală, cu activitate insuficient demonstrată sunt:

– umifenovir: având în vedere rata redusă de efecte adverse legate de administrarea sa, umifenovirul a fost considerat o alternativă utilizabilă pentru formele ușoare sau medii de boală, fără dovezi semnificative ale eficienței sale;

– hidroxiclorochina: datele existente arată ineficiența sa în formele severe și critice de boală, precum și în profilaxia pre/postexpunere. Hidroxiclorochina a fost utilizată pe scară largă și în tratamente de durată în reumatologie, fără a genera efecte adverse în proporții semnificative. Utilizarea sa este încă acceptată în unele state, de exemplu, Italia, cu acordul informat al pacienților, pentru a încerca reducerea riscului de internare a pacienților cu forme ușoare-medii.

Asocierea cu azitromicina crește riscul de efecte adverse, prin alungirea semnificativă a QT la peste 10% dintre pacienții care au primit această asociere;

– ivermectina: deși a fost discutat un efect antiviral al ivermectinei, datele publicate până în prezent nu susțin recomandarea utilizării sale.

În concluzie, tratamentul antiviral ar trebui început cât mai rapid după debutul simptomatologiei. Indicația de elecție este la pacienți cu risc de progresie către forme severe/critice de boală, iar alegerea antiviralelor va depinde de efectele adverse posibile, de afecțiunile preexistente, precum și de disponibilitatea unuia sau altuia dintre antivirale la un moment dat.

Imunomodulatoare

Tocilizumab

Acest antagonist de receptor de IL-6 a fost folosit la un subgrup de pacienți cu forme severe de COVID-19 la care există o activare excesivă a inflamației („furtună de citokine“). Anterior, tocilizumab a mai fost utilizat în tratamentul sindromului de eliberare de citokine.

Doza utilizată este de 8 mg/kgc (maximum 800 mg per administrare); se poate relua dacă răspunsul terapeutic lipsește. Au fost utilizate și doze mai mici, de 400 mg per doză la adult.

Anakinra

Anakinra este un antagonist de receptori de IL-1, înregistrat în prezent în tratamentul poliartritei reumatoide și al bolii Still.

Se administrează subcutanat, 100 mg/zi, dar în forme severe de boli inflamatorii se poate ajunge la 400 mg/zi. În cazul COVID-19 s-a recurs la utilizarea subcutanată sau intravenoasă de 200-400 mg/zi, doze în scădere, timp de 7-10 zile.

Baricitinib

Baricitinibul este un inhibitor de Janus kinază 1 și 2, indicat în prezent în tratamentul poliartritei reumatoide și al dermatitei atopice care necesită tratament sistemic, fiind utilizat într-o doză standard de 4 mg/zi.

Un RCT care a inclus 1.033 de pacienți cu forme severe de COVID-19 a arătat o ameliorare clinică semnificativ mai rapidă și mai amplă la cei care au primit baricitinib 4 mg/zi și remdesivir, față de pacienții care au primit doar remdesivir.

În Europa

Comisia Europeană a anunțat pe 22 octombrie 2021 că mijloacele terapeutice disponibile pentru pacienții afectați sunt în prezent limitate, existând un singur produs, remdesivir, autorizat la nivelul UE.

Comisia a dat publicității „lista celor 10 mijloace terapeutice promițătoare” în tratarea COVID-19.

Trei tipuri de produse au rezultat în urma trierii efectuate de un grup de specialiști: anticorpi antivirali monoclonali, antivirale de uz oral și modulatori imuni

Anticorpi antivirali monoclonali mimează anticorpii naturali generați de sistemul imun împotriva coronavirusului. Cei mai promițători care au fost selectați sunt:

Ronapreve, o combinație de doi anticorpi monoclonali, casirivimab și imdevimab, de la Regeneron Pharmaceuticals și Roche.

Xevudy (sotrovimab) de la Vir Biotechnology și GSK.

Evusheld, o combinație de doi anticorpi monoclonali, tixagevimab și cilgavimab, de la AstraZeneca.

Antiviralele orale sunt molecule mici care blochează activitatea și replicarea virusului. Ele trebuie administrate cât mai repede posibil după infectare, înainte ca virusul să cauzeze leziuni ale țesuturilor și organelor.

Aceste medicamente se administrează oral de-a lungul a câtorva zile, ceea ce înseamnă că sunt ușor de administrat. Antiviralele orale sunt mai rezistente la variante și acționează și la pacienții vaccinați.

Cele mai promițătoare care au fost selectate sunt:

Molnupiravir, de la Ridgeback Biotherapeutics și MSD (cunoscută sub denumirea de Merck în SUA și Canada).

PF-07321332, de la Pfizer.

AT-527, de la Atea Pharmaceuticals și Roche.

Imunomodulatorii sunt medicamente care pot regla reacția excesivă a sistemelor imune, motiv pentru care pacienții trebuie să fie spitalizați. Această clasă de medicamente oferă un tratament simptomatic pentru cei care au ajuns în stadii grave în pofida vaccinării și a administrării antiviralelor.

Un număr de imunomodulatori aprobați pentru alte indicații, cum ar fi bolile autoimune sau alte sindroame hiperinflamatorii, au fost supuși testelor. Cei mai promițători sunt:

Actemra (tocilizumab), de la Roche.

Kineret (anakinra), de la Orphan Biovitrum din Suedia.

Olumiant (baricitinib), de la Eli Lilly.

Lenzilumab, de la Humanigen.

Aceste mijloace terapeutice vor fi disponibile cât mai rapid posibil pentru pacienţii din întreaga UE, cu condiţia ca siguranţa şi eficacitatea lor să fie confirmate de Agenţia Europeană pentru Medicamente.

Selectarea celor 10 mijloace terapeutice potenţial eficace este independentă de, şi nu înlocuieşte, evaluarea ştiinţifică efectuată de Agenţia Europeană pentru Medicamente sau autorizarea medicamentelor de către Comisia Europeană. Este posibil ca un produs selectat să nu fie autorizat în cazul în care dovezile ştiinţifice disponibile nu îndeplinesc cerinţele relevante în materie de reglementare, a precizat Comisia.

„Întrucât continuăm să ne confruntăm cu provocarea reprezentată de COVID-19, este important să ne protejăm în plus faţă de vaccinare. Stabilirea celor 10 mijloace terapeutice împotriva COVID-19 va asigura faptul că cetăţenii primesc cele mai promiţătoare tratamente împotriva virusului”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedintele pentru promovarea modului de viaţă european.

„Vaccinarea este singurul instrument de prevenire a spitalizărilor şi a deceselor cauzate de COVID-19 şi, ca atare, este singura modalitate de a învinge această pandemie.

Cu toate acestea, între timp, pacienţii care suferă de COVID-19 au nevoie de tratamente sigure şi eficace pentru a combate infecţia, pentru a-şi îmbunătăţi perspectivele de recuperare rapidă, pentru a reduce spitalizările şi, cel mai important, pentru a preveni pierderea de vieţi omeneşti.

Am semnat deja patru contracte de achiziţii publice comune vizând diferite tratamente împotriva COVID-19 şi suntem pregătiţi să negociem mai multe.

Obiectivul nostru este de a autoriza cel puţin trei mijloace terapeutice în săptămânile următoare şi, eventual, încă două până la sfârşitul anului, precum şi de a ajuta statele membre să aibă acces la ele cât mai curând posibil”, a declarat şi Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară.

Arbidol, studio de caz

Aflat anul trecut în protocolul de tratament din România al infecției cu Covid, la secțiunea „B.1.e. Alte antivirale de administrare orală, cu activitate insuficient demonstrată/nedemonstrată“, Arbidol este în prezent „vedeta” antiviralelor în România, devansând Favipiravir și Ivermectina. O cutie se vinde pe internet cu 200-250 de lei, după ce Gigi Becali l-a făcut celebru.

„Având în vedere rata redusă de efecte adverse legate de administrarea sa, Umifenovirul (Arbidolul – nota EVZ) a fost considerat o alternativă utilizabilă pentru formele uşoare sau medii de boală, fără dovezi semnificative ale eficienţei sale”, a precizat Agenția Națională a Medicamentului pentru Europa Liberă.

Pe 29 octombrie 2021, Comisia de Boli Infecțioase a Ministerului Sănătății, a reconfirmat faptul că nu se recomandă utilizarea Arbidol în tratamentul infecției Sars-CoV-2.

„Oamenii cred mai degrabă în medicamente decât în vaccin din lipsa de educație, asta e cauza. La noi (Spitalul „Victor Babeș” din București – nota EVZ) nu a fost folosit niciodată Arbidolul pentru tratamentul Covid.

Nu a fost trecut niciodată în protocolul de tratare a Covidului, era trecut undeva la experimental și nu se folosea. Noi nu l-am folosit niciodată. Și nici nu-l recomandăm.

Oricum a ieșit din toate protocoalele de peste tot, mă refer la organisme internaționale, nu la Rusia”, declară Simin Florescu, managerul de la Spitalul „Victor Babeș” din București.

La Institutul „Matei Balș” din București, Arbidol a fost folosit într-un studiu experimental.

„De-a lungul pandemiei, au fost multe antivirale încercate, iar Arbidolul a fost printre ele. A fost folosit în unele zone din lume – în cantitate mare în Rusia și spațiul ex-sovietic, iar apoi a fost folosit și în alte țări. Dar n-a căpătat o aprobare definitivă în așa fel încât să fie adus oficial. Nu se pune problema că nu poate fi folosit, l-am avut și noi, la nivel de studiu cu rezultate bune, dar această situație trebuie văzută așa cum e, nu e nimic miraculos”, a explicat medicul Adrian Marinescu de la Institutul „Matei Balș”.

„Trebuie să înțelegem că medicamentele au nevoie de o prescripție, că e medic de familie sau alt medic, cineva trebuie să ni-l recomande. Se dă în funcție de situație și de evoluție. Noi l-am folosit, în măsura în care l-am avut, a fost la nivel de sponsorizare. Și cu efecte bune, n-aș spune că miraculoase”, a mai spus Adrian Marinescu.

„În al doilea rând, în afară de anticorpii monoclonali, care au demonstrat o eficiență absolut clară, despre celelalte putem vorbi că sunt utile, dar din păcate nu-ți garantează. Nu înseamnă că dacă iau un antiviral ca Arbidol sau Favipiravir sigur voi face o formă ușoară”, a mai explicat Marinescu pentru Europa liberă.

„Antiviralele nu se iau ca prevenție”

Cardiologul Gabriel Tatu Chițoiu a avertizat pe Facebook că prea mulți români iau Arbidol în speranța că nu vor face Covid, în loc să se vaccineze. Medicul spune și că antiviralele nu se iau preventiv, ci la recomandarea medicului în primele zile de boală.

„Recent, un deputat a venit în Parlamentul României cu câteva mostre de Arbidol – antiviral originar din Rusia/China, cumpărat de la Chișinău, folosit în gripă pentru a susține utilizarea lui pe scară largă în Romania. Arbidol este înghițit în acest moment de o grămadă de români în speranța de a nu face Covid în loc de a se vaccina”, arată medicul.

„Antiviralele nu se iau ca prevenție. Ele se iau (cu rezultate minore dacă nu chiar inexistente) în primele zile de boală cu speranța de a nu face o formă severă (…) În ciuda Arbidol-ului (care, după unele date, nici nu ar mai fi folosit în Rusia) numărul cazurilor COVID si al morților COVID au fost în continuă creștere în Rusia. În prezent Rusia se află în cel mai critic punct al pandemiei ei”, a mai scris medicul pe pagina sa de Facebook.

Un studiu publicat BMC Infectious Diseases despre determinarea efectului Arbidol asupra bolii Covid-19 făcut pe o sută de pacienți infectați arată că administrarea medicamentului a avut ca rezultat reducerea duratei spitalizării și îmbunătățirea clinică la 7 zile de la internare. Pacienții au fost împărțiți în două grupuri: unii au luat hidroxiclorochină urmată de Kaletra (Lopinavir/ritonavir), alții au hidroxiclorochină urmată de Arbidol. Dar totul sub supraveghere medicală.

De asemenea, în urma administrării medicamentelor a fost ameliorată tusea, dispneea și febra. Vârsta medie a pacienților a fost de 56,6 ani în grupul cu Arbidol și de 56,2 ani în grupul cu Kaletra. Studiul publicat de BMC Infectious Diseases arată că durata spitalizării în grupul care a luat Arbidol a fost mai mică decât în cel cu Kaletra, adică 7,2 zile față de 9,6 zile.

Cardiologul Vasi Rădulescu, despre tratamentul după ureche cu Arbidol:

„Știm că de la ruși avem crivățul, ceva curente de manipulare, dar și tratamente minune. Rușii ne-au vrut mereu binele, iar acum ne trimit arbidol cu basculanta. E un tratament antiviral foarte popular pe internet. Se ia preventiv, se ia în boală, se ia după boală. Dacă a zis și oierul al cărui nume începe cu bec (a nu se înțelege vreo aluzie la iluminare, nu) că e bun, atunci e bun! Fanii îl iau, că e girat bine. Nu mai contează ce zic medicii.

Să revenim la oile noastre. Arbidol este un antiviral construit împotriva virusurilor tip INFLUENZA. Adică cele care dau GRIPA. El nu a fost făcut pentru Sars-Cov-2, ci pentru alte tipuri de virusuri. Dincolo de acest anacronism, vă mai spun că nici până azi nu avem vreun studiu relevant, serios, mare, care să demonstreze eficiența umifenovirului în Covid-19. E așa, un fum. Nici pe gripă nu are rezultate clare.

Arbidol (substanța activă este umifenovir) nici nu e aprobat de FDA și nu va fi niciodată, că acolo te duci cu cifre clare, nu cu vrăjeli. Nu merge nici dacă încerci să mituiești comisia cu vodcă!

Aduc aminte că orice antiviral are riscuri semnificative și NU trebuie luat fără indicația clară a medicului. Se ia ideal sub strictă supraveghere. Nu mai luați medicamente de capul vostru. Vă pot face mult rău.

Ca un fun fact, în 2007 Academia Rusă de Stiințe Medicale a declarat că Arbidol NU are efecte dovedite științific”.

Un medicament care este folosit în tratamentul Covid și care este căutat pe piața din România este Favipiravir. Acesta este recomandat de Ministerul Sănătății care a anunțat că, de la 1 noiembrie, un număr de 519.839 de tablete reprezentând 10.396 de cutii de Favipiravir se aflau în stocul unităților sanitare de pe întregul teritoriu al României.

 

 

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]