EVZ Special
Exclusiv. Pandemia nu s-a terminat în instanță. Mirel Curea, despre nota de plată de la Bruxelles: Dacă aș fi în locul celor responsabili, nu aș dormi deloc
Mirel Curea / sursa foto: facebook.com
Din cuprinsul articolului
Miercuri, 21 ianuarie, la Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles, a început procesul intentat de compania Pfizer împotriva României, un litigiu cu mize financiare uriașe. Producătorul de vaccinuri solicită despăgubiri de aproximativ 500 de milioane de euro, sumă aferentă unor doze de vaccin anti-Covid pe care statul român le-a comandat în timpul pandemiei, dar pe care ulterior a refuzat să le mai preia și să le plătească.
Procesul vine într-un context deja tensionat, marcat de o anchetă penală aflată în desfășurare la Direcția Națională Anticorupție (DNA), care vizează modul în care au fost făcute achizițiile de vaccinuri în perioada de vârf a pandemiei. Potrivit jurnalistului Mirea Curea, miza reală depășește cu mult suma cerută acum de Pfizer.
„Este vorba despre identificarea autorului acestui prejudiciu”, afirmă Mirel Curea în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei. „În acest sens, a fost deschis un dosar la DNA, aflat în lucru de aproximativ un an, în care responsabili din Ministerul Sănătății de la acea vreme sunt cercetați pentru faptul că ar fi comandat vaccinuri în cantități uriașe, mult peste necesitățile României”.
De la comenzi masive la refuzul livrărilor
Conflictul dintre România și Pfizer își are originea în comenzile făcute în perioada pandemiei, când statul român a acceptat, printr-un memorandum semnat în 2021, achiziționarea a peste 94 de milioane de doze de vaccin anti-Covid. După realocările ulterioare, România a rămas cu aproximativ 80 de milioane de doze, dintre care aproape 70% proveneau de la Pfizer.
Conform datelor Ministerului Sănătății, doar aproximativ 37 de milioane de doze au fost aduse efectiv în țară, iar dintre acestea, în jur de 17 milioane au fost utilizate. Restul au rămas fie nefolosite, fie nelivrate.
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a explicat public că decizia de a refuza livrarea a aproape 29 de milioane de doze a fost luată în 2023, în contextul în care România avea deja stocuri foarte mari și un ritm de vaccinare în scădere. Mai mult, aceste doze nici măcar nu fuseseră produse la momentul refuzului.
„Acele doze nici măcar nu fuseseră încă produse, adică noi am fi comandat o producție pe care nu ar fi fost posibil să o folosim”, a declarat Rafila.
Ancheta DNA și un prejudiciu estimat la un miliard de euro
Dincolo de procesul civil deschis de Pfizer, situația este analizată și penal. Potrivit lui Mirel Curea, prejudiciul investigat de DNA este considerabil mai mare decât suma cerută acum în instanță.
„Prejudiciul reclamat de Pfizer este, la rândul său, unul consistent, și mă aștept ca și ceilalți producători să solicite despăgubiri similare”, a declarat el pentru Evenimentul Zilei.
Curea avertizează astfel că procesul Pfizer ar putea fi doar începutul unei serii de litigii, în condițiile în care și alți producători de vaccinuri ar putea cere despăgubiri pentru dozele contractate și nepreluate.
„Cel mai mare prejudiciu din istoria României”
După declarațiile jurnalistului, dimensiunea financiară a cazului este fără precedent în istoria recentă a României.
„Dacă aș fi în locul lui Vlad Voiculescu și al celorlalți autori ai faptei cercetate de DNA, nu aș dormi liniștit. Ba chiar cred că nu aș mai dormi deloc”, afirmă Mirel Curea. „Este, cu certitudine, cel mai mare prejudiciu din istoria României. Am verificat personal acest lucru”, a punctat el.
Potrivit acestuia, ancheta DNA vizează deciziile luate la nivelul Ministerului Sănătății, într-o perioadă în care exista, susține el, posibilitatea legală de a limita comenzile.
„Autorul principal este Vlad Voiculescu”, spune Curea fără echivoc. „Desigur, mai sunt cercetați și alții, inclusiv ministrul Sănătății care a urmat după el, Ioana Mihăilă, dar important este că de la Vlad Voiculescu a pornit totul”, subliniază jurnalistul.
Apărarea statului român
De cealaltă parte, Alexandru Rafila susține în spațiul media că refuzul livrărilor nu a fost unul arbitrar și că au existat numeroase runde de negocieri cu Pfizer și cu reprezentanți ai Comisiei Europene.
Potrivit fostului ministru, au avut loc „10–15 întâlniri sau chiar mai multe”, însă nu a fost identificată nicio soluție acceptabilă pentru România. Statul român nu putea, în opinia sa, să plătească doze neproduse, să le depoziteze și apoi să le distrugă și să suporte costuri suplimentare.
Rafila a mai subliniat că, între timp, eficacitatea vaccinului nu mai era aceeași ca în 2021, iar în 2022 și 2023 s-au înregistrat numeroase îmbolnăviri inclusiv în rândul persoanelor vaccinate, unele cu forme grave de boală.
Un proces cu efecte pe termen lung
Procesul Pfizer–România va continua cu termene aproape zilnice până la finalul lunii ianuarie, iar decizia instanței ar putea avea implicații majore atât din punct de vedere financiar, cât și juridic și politic.
În paralel, ancheta DNA rămâne deschisă și ar putea aduce clarificări asupra responsabilităților individuale din spatele unor decizii care, potrivit lui Mirel Curea, au generat „un prejudiciu de proporții istorice”.
