Istoricul Adrian Niculescu a vorbit, în podcastul România lui Cristache, despre relațiile geopolitice din zona Mării Negre. El a făcut o cronologie marilor evenimente din istorie care ne-au adus în situația actuală. Între altele, istoricul a explicat, în podcastul lui Ionuț Cristache, care a fost poziția țărilor române în raport cu Turcia și cu Rusia, dar și ce consecințe a avut căderea URSS pentru statele din zonă, în special pentru Ucraina.

Istoricul Adrian Niculescu a vorbit în podcastul lui Ionuț Cristache despre relația pe care au avut-o dintotdeauna statele române cu Turcia și Rusia, cele două mari puteri sub influența cărora ne-am aflat mare parte a istoriei trecute. El a vorbit despre obsesia Rusiei pentru Marea Neagră, care își are originea pe vremea lui Petru cel Mare, des invocat de Vladimir Putin în aceste zile pentru a-și legitimă războiul cu Ucraina și pentru a-și alimenta ideologia imperialistă.

„Românii au această vorbă celebră: «Când cu rușii când cu turcii», nu se poate concomitent. Aceste două puteri au fost strict antinomice. Greșeala, în opinia mea, este că Turcia, care a fost un bastion al lumii libere, chiar dacă era o țară musulmană, era o țară laică, democratică din 1950. Turcia a intrat în NATO în 1952, deci este aproape țară fondator, ca și Grecia. Occidentul trebuia cu orice preț să țină Turcia în Occident și Grecia, Grecia era problema mare fiind că în Grecia era o putere comunistă, anti-nazistă foarte solidă, comuniștii din acea parte erau în legătură cu Stalin”, a explicat istoricul Adrian Niculescu în podcastul România lui Cristache de pe canalul Hai România.

El a făcut referire și la așa numitul Testament al lui Petru cel Mare pe care l-a plasat în contextul evenimentelor din epoca modernă.

„Faimosul testament al lui Petru cel Mare spunea că rușii trebuie să ajungă la mările calde. Și cu Marea Neagră suntem aproape, pentru că Marea Neagră este o mare caldă și cu comunicare directă prin Bosfor. De ce este fundamental? Toate navele sovietice în timpul comunismului dacă voiai să iasă Mediterana trebuiau să treacă pe sub binoclul americanilor, al NATO și al armatei turcești. Atunci vă dați seama importanța mega-strategică a Bosforului. Asta a funcționat întotdeauna din cauză că Imperiul Otoman și Rusia au stat de două părți diferite. 300 de ani s-a întâmplat asta, de la Petru cel Mare până în 2016, când s-a rupt filmul, dar nu total.

Este momentul în care Erdogan face sau suferă (discuția este încă complicată) lovitura de stat din 2016. Eu zic că a provocat-o, cert este că explicațiile acolo sunt cam comice, că armata turcă era dependentă de Faciallah Gulen, clericul ăla care fusese aliat cu domnul Erdogan. Este imposibil să gândim că armata turcă a lui Atatürk este bastionul însuși al anticlericalismului musulman, al laicismului formată din general cu cinci stele. Ori când ăștia au apărut la televizor în maieu și cu ochii terifiati, și-a tăiat craca de sub picioare Erdogan. Armata era coloana vertebrală a Turciei”, a mai explicat istoricul.

Rusia a urmărit ocuparea Istanbului

Adrian Niculescu a arătat că Rusia a avut, întotdeauna ca obiectiv să cucerească Istanbulul, fostul Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin. Iar întreaga lor politică în zona Mării Negre a fost dictate de acest obiectiv.

„Visul rușilor de a pune mâna pe Istanbul este mai vechi decât Petru cel Mare. (…) Când a căzut Constantinopolul, un călugăr rus a spus că a venit timpul pentru a treia Romă, Rusia era a treia Romă. Problema fundamentală sunt acești 300 de ani și ideea de la Petru cel Mare, începută sau relansată, pe baza unui fond ideologic, legat de chestiunea cu a treia Romă, din 1450 ei au avut ideea după căderea Constantinopolului. Ei sunt a treia putere a ortodocșilor. (…) Petru cel Mare a avut clar ideea să-și agațe țara de Occident, fizic se agăța de un stat finlandez. Putem vedea și după harta pe care o are Rusia, este extrem de aberantă cu capitala în cel mai de vest oraș protestant”, a mai spus istoricul.

Greșeala Ucrainei din 1994

Ulterior, în perioada modernă, a mai spus Adrian Niculescu, Rusia a renăscut în timpul lui Mihail Gorbaciov, pe care rușii l-au detestat. Alegerile pe care le-a organizat Gorbaciov, în Uniunea Sovietică i-au deschis calea lui Boris Elțîn în timpul căruia a fost realizată alianța ruso-americană.

Iar după Elțîn a urmat Vladimir Putin. În acest context, istoricul a vorbit despre decizia Ucrainei de a preda armele nucleare Rusiei, o greșeală care se dovedește, în prezent, foarte gravă.

„În 1994 Ucraina acceptă să predea toate armele nucleare. Așa ceva nu se face, a fost o greșeală formidabilă. Armele nucleare au fost date înapoi Rusiei, iar transportul acestora a fost asigurat de Statele Unite. Americanii au plătit transportul armelor nucleare din Ucraina către Rusia în anul 1994 fiindcă s-a făcut acordul de la Budapesta”, a mai spus Adrian Niculescu, în podcastul lui Ionuț Cristache.

Emisiunea poate fi urmărită AICI