Jens Stoltenberg se află în fruntea NATO din 2014, iar mandatul său se apropie de sfârșit. Postul de secretar general al Alianței Nord Atlantice va fi vacant din octombrie, iar Stoltenberg a anunțat că nu are intenția de a-și reînnoi contractul. Cine candidează pentru postul de secretar general al NATO și care sunt condițiile selecției.

Jens Stoltenberg se află în fruntea de NATO din 2014, iar actualul mandat va expira în octombrie 2023. Până acum secretarul general al Alianței Nord Atlantice a decis să își reînnoiască contractul, însă acum a anunțat că nu mai dorește acest lucru.

Mai mulți oameni cu funcții importante și-au depus candidatura pentru a deveni cel de-al 14-lea secretar general al NATO, printre aceștia fiind și femei. Aproape jumătate dintre cele 30 de țări membre ale NATO și-au propus discret propriile candidaturi, relatează DW preluat de Rador.

Indiferent cine va fi noul secretar general al Alianței Nord Atlantice, acesta trebuie să mențină unitatea între aliați, să le echilibreze interesele și să promoveze consensul, indiferent dacă riscurile pentru alianță provin de la figuri precum Donald Trump sau Vladimir Putin. Pentru a ocupa acest post, sunt necesare competențe diplomatice și loialitate față de NATO.

Secretarul general al Alianței nu ia decizii politice și nici nu are atribuții de comandă militară, ci el prezidează doar oficial Consiliul Atlanticului de Nord - cel mai înalt organism al NATO.

Care sunt criteriile de selecție pentru postul de secretar general al NATO

În primul rând, candidatul trebuie să fie fost șef de stat sau de guvern. De asemenea, acesta trebuie să cunoască, obligatoriu, limba engleză, dar trebuie să dețină unele cunoștințe și de limbă franceză.

Candidatul trebuie să fie în relații bune cu Washington, America fiind un factor determinant în organizație. SUA asigură comandantul suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR), care este cel mai important post din alianța militară.

Un alt criteriu impus celor care doresc să candideze pentru postul de secretar general al Alianței este ca acesta să fie apropiat prin consens de toate cele 30 de guverne. Interesele regionale, originea, mediul politic, precum și ponderea militară și importanța diplomatică a țării de origine a candidatului trebuie să fie adecvate.

Nu există un comitet de selecție și nici proceduri oficiale cu privire la postul de secretar general al NATO. Diplomații negociază în numele guvernelor pe care le reprezintă în mod secret, până când se ajunge la un consens. Nu există niciun vot oficial, iar numele celui care va candida va fi anunțat de șefii de stat sau de guvern la un summit. Următorul summit de acest tip va avea loc la Vilnius pe 11 iulie.

În toate cele 13 numiri în fruntea NATO au existat și excepții. Una dintre ele este Manfred Wörner (cu mandat din 1988 până în 1994), singurul secretar general german care nu a fost niciodată șef de guvern, ci „doar” ministru al apărării.

Cine și-a anunțat candidatura la șefia NATO

Prim-ministrul estonian Kaja Kallas sau prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte ar putea fi posibili candidați. În cursă ar putea intra și Zuzanei Caputova, președintele Slovaciei. Una dintre candidatele din flancul estic ar putea câștiga sprijinul Poloniei, al cărei greutate militară în NATO este în continuă creștere.

Klaus Iohannis, președintele României, este unul dintre candidați. Țara noastră are o importanță strategică în Alianță, datorită Mării Negre. Candidatul din partea Italiei ar fi fostul premier Mario Draghi. Marea Britanie a menționat despre o posibilă candidatură a Theresei May.

Chrystia Freeland, ministrul canadian de Finanțe, nepoata unor imigranți ucraineni, ar avea șanse la postul de șef la NATO. Originile ei au stârnit o dispută deoarece mass-media rusă de propagandă a ridicat problema presupuselor legături ale bunicului lui Freeland cu naziștii în al Doilea Război Mondial. Principala sa problemă ar fi că nu este europeană, însă se spune că ea ar fi sprijinită de SUA, potrivit Washington Post.