O dezvăluire uluitoare a fost făcută „Evenimentului zilei” de către reprezentanți ai Bibliotecii Metropolitane București (BMB), instituția de cultură care, în timpul „domniei” fostului director Florinel Rotaru – arestat în septembrie 2014 pentru o delapidare de două milioane de euro -, a cheltuit milioane de lei pentru cărți supraevaluate. În timp ce biblioteca s-a dotat cu lucrări cărora le-a „umflat” prețul cu zeci de mii de lei, cea mai valoroasă carte din istoria României este trecută ca un simplu bun de inventar evaluat la doar 30 de bani. Este vorba despre „Biblia de la București”, din anul 1688, cunoscută și sub numele de „Biblia lui Șerban Cantacuzino”. Spre comparație, una dintre cărțile achiziționate de Rotaru de la colecționarul Constantin Pavelescu a fost evaluată la 30.000 de lei, deși pe internet costă 1.660 de lei, adică de 11 ori mai puțin.


FOTO „Biblia lui Șerban Cantacuzino”



Metoda Rotaru

Valoarea halucinantă a operei literare apare într-o sesizare adresată Curții de Conturi și într-o plângere înaintată, recent, conducerii Primăriei Municipiului București, care a demarat un control la BMB. În documente, se arată că, în timp ce sute de cărți rare nu sunt evaluate ori sunt trecute la prețuri derizorii, managerul Anca Cristina Râpeanu, directorul Ovidiu Drăgulinescu și contabila-șefă Gabriela Constantinescu aplică „metoda Rotaru” de umflare a cheltuielilor.

Spre exemplu, noii șefi ai bibliotecii, numiți în ianuarie 2014, la scurt timp după demiterea lui Rotaru, au organizat, în toamna anului trecut, expoziția „Brâncoveanu la Biblioteca Metropolitană București”, la un preț de șase ori mai mare decât a costat, același eveniment, la New York. În metropola americană au fost expuse 120 de tablouri – niște fotografii format mare scoase la imprimantă – , iar costul s-a ridicat la 5.800 de euro. În București au fost doar 60 de tablouri, iar expoziția a costat circa 36.000 de euro.

Expoziția și achiziția de tablouri, făcute după modelul simpozioanelor lui Rotaru, au avut loc în perioada 26 septembrie – 26 noiembrie 2014, fără a avea aprobarea primarului general al Capitalei. Cheltuielile au fost plătite cu o factură generică, fără defalcarea pe tipuri de cheltuială.

Reparații „pe chitanțe”

Noua conducere este acuzată că, de la începutul anului 2014, atunci când polițiștii și procurorii cercetau delapidările din perioada 2008-2012, a redirecționat, de la bugetul alocat pentru achiziția de carte, circa 2 milioane lei către reparații curente efectuate „pe chitanțe și nu toate în realitate”.

Această „mișcare” de fonduri este ilegală, atât timp cât fusese aprobată anterior, iar bugetul BMB nu putea fi aprobat fără știrea directorului general din Primăria Capitalei, Vasile Săvoiu.

Prima biblie românească, mai valoroasă pentru comuniști

„Biblia lui Șerban Cantacuzino” este prima traducere integrală a Sfintei Scripturi în limba română, fiind „cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români”, cum spunea istoricul Alexandru D. Xenopol. Există doar câteva exemplare în toată țara. Ultima evaluare cunoscută a fost făcută de comuniști. În 1971, un exemplar era cotat la 10.000 de lei.

Jaful de două milioane de euro

Finalul anchetei în cazul „Jaful de la Biblioteca Metropolitană” arată proporțiile furtului din banii publici săvârșit de fosta conducere în fruntea căreia s-a aflat Florinel Rotaru. 


FOTO: Florinel Rotaru



Polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice din IGPR au anunțat, pe 15 ianuarie, anul acesta, că prejudiciul adus BMB este estimat la 9.000.000 de lei, circa 2.000.000 de euro, calculat pentru perioada 2008 – 2012 și include: lucrări de reparații, servicii de turism, reuniuni și conferințe, achiziții de unități bibliofile (manuscrise, cărți de colecție, albume), fără ca toate să aibă valoare documentară istorică. Au fost trimise în judecată 13 persoane, pentru abuz în serviciu, fals în declarații, conflict de interese. Alături de Rotaru, vor fi judecați Irina Bologa, fost șef Serviciu Cultură în Primăria București, și alte 11 persoane: Rodica Cosmaciuc, Ioana Gogoneață, Elena Cristina Baldovin, Virgil Lică, Ioana David, Maria Simona Codrescu, Petruța Brezoiu, Cornelia Radu, Rodica Lupușanschi, Paula Ioana Laszlo și Anca Ioana Andreescu. Pentru recuperarea prejudiciului s-a pus sechestru asigurător asupra a 12 imobile, evaluate la 508.746 de euro, și asupra unor bunuri evaluate la 5.485.000 lei.

Anca Râpeanu: „Biblia nu are ce căuta aici”

În sesizări se mai arată că Anca Râpeanu a încheiat un contract de „expertiză de specialitate” cu o firmă care nu are ca obiect de activitate așa ceva sau că a plătit reparații la „suprapreț” pentru cinci filiale. Conducerea mai este acuzată și că a sistat, anul trecut, activitatea Bibliotecii Digitale, proiect în care Primăria București a investit circa trei milioane de euro.

Contactată de „Evenimentul zilei”, Anca Râpeanu susține că așteaptă rezultatul controlului efectuat de reprezentanții Primăriei Capitalei, încheiat în luna ianuarie. Față de expoziția „Brâncoveanu”, ea nu neagă alocarea fondurilor, dar susține că „nu și-a închipuit” că autorul tablourilor, Sorin Vasilescu, poate oferi aceleași „opere” și Institutului Cultural Român (ICR) care a organizat expoziția de la New York. Despre „Biblia lui Cantacuzino”, managerul BMB susține că a fost achiziționată pe vremea lui Rotaru. „Am cerut bani de la primărie pentru evaluare și clasare, dar nu i-am primit încă. Nici nu ar trebui păstrată la BMB, ci într-un muzeu, fiind o operă literară care nu este destinată publicului larg, cum sunt cărțile din biblioteci”.


FOTO: Anca Râpeanu