EVZ Special
Istoricul Adrian Majuru, explicații despre cum a fost rasă de pe fața pământului o nestemată a Capitalei
Din cuprinsul articolului
Una dintre marile distrugeri urbanistice făcute de comuniști, comentată, miercuri, la podcastul Condamnați la cultură, difuzat pe evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România. Realizatorul Liviu Mihaiu l-a avut ca partener de dialog pe directorul Muzeului Municipiului București-Palatul Șuțu, Adrian Majuru.
Istoricul Adrian Majuru, explicații despre cum a fost rasă de pe fața pământului o nestemată a Capitalei
Potrivit istoricului Adrian Majuru, zona sacrificată pentru proiectele faraonice ale regimului comunist nu era doar un ansamblu de clădiri, ci un organism viu, perfect integrat în structura Capitalei. Această parte a orașului fusese construită încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, reprezentând un model de armonie urbanistică.
„Drama cea mai acută, care continuă să se manifeste. Este intervenția aproape cât o Veneție, pe o sesătură veche, foarte bine integrată și armonios urbanistic, realizată în București încă din veacul XIX după 1880 mai ales. Despre zona Uranus este vorba, dar și despre de vecinătățile acestei zone, care intrau adânc în inima orașului, spre Biserica Albă Postăva și spre centrul istoric și mergând, evident, către margine. Și apoi vecinătăți la nord și la sud.
Era o zonă care nu mai era bine urbanistic, constituită cu foarte multe clădiri familiale, biserici, mănăstiri”, a explicat directorul Muzeului Municipiului București.
Risipirea comunităților și pierderea identității bucureștene
Dincolo de pierderea patrimoniului construit, care cuprindea lăcașuri de cult de o valoare inestimabilă și locuințe cu arhitectură specifică, distrugerea cartierului a însemnat și o traumă socială. Locuitorii acestor zone au fost evacuați și mutați în cartiere-dormitor, fără a se ține cont de legăturile comunitare care îi defineau.
„Erau zone protejate, în opinia mea, deja la vremea când ele au fost distruse, dar faptul că populația de acolo a fost risipită în variate cartiere, deci nu într-o manieră cum ar fi fost de preferat să fie uniformă, să ai un nou cartier al acestor oameni, care să filtreze și să ajute pe noii veniți să înțeleagă ceva din ce înseamnă mediul urban și a locui într-un oraș mare”, a subliniat Adrian Majuru în dialogul cu Liviu Mihaiu.
Proiecte interbelice versus viziunea totalitară
O perspectivă interesantă adusă în discuție de Adrian Majuru este legată de modul în care comuniștii au confiscat și reinterpretat idei urbanistice mai vechi.
„Iar faptul că această zonă a dispărut fiind înlocuit cu ceva care, în opinia mea, este acest proiect legat de transformarea Dâmboviței într-o linie pietonală și verde, pe care au dorit-o și interbelicii, inclusiv să mergem cu un vaporaș pe Dâmbovița”, a concluzionat invitatul emisiunii Condamnați la cultură.
Dacă ai date sau
informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]
