EVZ Special
Exclusiv. Dan Nica, europarlamentar: S-a apelat la exporturi care vin din zone unde energia este mai scumpă
Prețuri la energie. Sursă foto: Thegreenage
Din cuprinsul articolului
În ultimii ani, evoluția prețurilor la energie a devenit un subiect de interes major în întreaga Uniune Europeană, pe fondul tranziției energetice, al schimbărilor geopolitice și al presiunilor tot mai mari asupra sistemelor de producție și transport. Prețul energiei electrice a devenit unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru România, atât din perspectiva populației, cât și a mediului de afaceri.
În acest context marcat de transformări profunde, diferențele de preț dintre statele europene au devenit tot mai vizibile. România se regăsește frecvent printre țările cu cele mai ridicate prețuri la energie electrică, o situație care ridică semne de întrebare și necesită o analiză atentă a factorilor care stau la baza acestor dezechilibre.
Izolarea energetică a României
Prețul energiei electrice din România se menține constant peste nivelul înregistrat în vestul Uniunii Europene, iar diferențele sunt adesea semnificative. Această situație nu este rezultatul unei singure cauze, ci al unui cumul de factori. O cauză majoră care duce la creșterea prețurilor este lipsa interconectării reale cu Europa de Vest.
„Sunt multe cauze care au un rol determinant. Una dintre acestea este lipsa interconectării cu Europa de Vest, în așa fel încât să putem avea acces la energie ieftină, având în vedere că acolo se produce multă energie în sistemele solare și eoliene. Acest lucru se datorează în principal lipsei capacității de interconectare între Austria și Ungaria, dar și lipsei complete a interconectării între Austria și Slovacia. Bavaria este un producător de energie regenerabilă mai mare decât Spania. Astfel, zona noastră, România, Bulgaria, Grecia, funcționează ca o insulă”, a precizat europarlamentarul Dan Nica pentru EVZ.
Dan Nica, europarlamentar. Sursă foto: Facebook
O a doua cauză importantă este legată de întârzierea semnificativă a implementării unor noi capacități de producție. „O a doua cauză este întârzierea foarte mare în punerea în funcțiune a unor noi capacități. Aici mă refer atât la producția de energie de la soare, adică centralele care folosesc panouri solare, cât și cele care produc energie pe baza faimoaselor centrale eoliene. De asemenea, vorbim și de întârzierile în construirea unor centrale pe gaze care să înlocuiască capacitățile scoase din funcțiune, și anume cele care funcționau pe cărbune. Avem un deficit important de energie pe piața din România. Astfel, s-a apelat la exporturi care vin din zone unde energia este mai scumpă. Aici mă refer la relația dintre Ungaria - Austria sau Bulgaria - Grecia”, a adăugat acesta.
Prețul energiei din România atinge noi recorduri
Prețul ridicat al energiei este resimțit de fiecare cetățean. Potrivit europarlamentarului, prețul energiei electrice în România este cu aproximativ 150 euro/MWh mai mare decât în state din vestul Europei.
„Pe 13 ianuarie, în România, prețul pentru ziua următoare era de 251 euro/MWh, mai scump cu 150 euro/MWh decât alte state din vestul Europei, precum Spania, Franța, Germania, și bineînțeles, țările din nordul Europei, Suedia sau Finlanda”, a explicat oficialul.
De asemenea, schemele actuale de compensare și plafonare din România sunt insuficiente pentru a proteja consumatorii vulnerabili. Prin comparație, Grecia oferă un sprijin anual semnificativ mai mare. „Măsurile actuale nu sunt suficiente. Uitați-vă la Grecia, care pentru persoanele vulnerabile oferă o schemă de compensare în valoare de 1.800 de euro pe an. Ei au reușit să ajute oamenii cu venituri mici, pentru care plata facturilor la energie este considerată o povară. Pentru cei care se află în aceeași situație în România, suma oferită este de 10 ori mai mică”, a declarat Dan Nica.
Măsurile concrete ale Comisiei Europene
Pentru a corecta aceste dezechilibre, Comisia Europeană a propus un set de măsuri structurale. Cea mai importantă este așa-numitul Grid Package, transmis deja către Parlamentul European.
„Prima măsură a fost luată. A fost trimis către Parlamentul European așa numitul <Grid Package>, adică pachetul de rețele, care va institui, pe de-o parte, faimoasele autostrăzi energetice. Acestea vor deveni importante pentru toți cei care își doresc să investească în sector și vor veni cu multe obligații din partea statelor membre de a prioritiza realizarea autostrăzilor energetice.
Dacă nu sunt prevăzute sau realizate investiții în acest sens, o condiție adoptată pentru prima oară de Comisie oferă posibilitatea autorităților europene de a lua decizia de construcție a autostrăzilor energetice, pentru a umple piesele lipsă din arhitectura rețelelor de mare capacitate de transmisie a energiei europene. Autostrăzile energetice sunt, de fapt, linii de transport de mare capacitate. Pentru România, existența acestora ar dispersa izolarea în care ne aflăm din punct de vedere energetic”, explică europarlamentarul.
Impactul prețurilor mari asupra economiei românești
Consecințele prețurilor ridicate sunt resimțite atât de populație, cât și de economie. Pentru gospodării, plata facturilor la energie și gaze reprezintă o povară lunară inevitabilă. În spațiul economic, impactul este și mai sever.
„Impactul este considerabil în multe zone ale economiei din România. Populația este prima afectată pentru că oamenii sunt cei care trebuie să plătească în fiecare lună, indiferent dacă fac rost de bani sau nu, facturile la energie și la gaze. De asemenea, partea economică este afectată dramatic, chiar dacă vorbim de o brutărie sau de o firmă care produce aluminiu, ciment, oțel. În majoritatea cazurilor, ponderea energiei în costuri este mare, de 20%. Atunci, prețurile mari la energie vor face ca produsele să fie necompetitive, ceea ce înseamnă că vorbim de restrângerea producției.
Nu se poate vinde un produs care este mai scump decât altele similare pe piață, care vin din afara UE și nu sunt purtătoare de taxe. De aici au apărut și disponibilizări sau tot felul de nemulțumiri care au un efect direct negativ asupra oamenilor, dar și asupra economiei românești. Dacă PIB-ul României scade, este evident că și veniturile oamenilor vor scădea”, a adăugat Dan Nica.
