Exclusiv. Cine scrie viitorul Moldovei? Claudiu Târziu: Declarația președintei de la Chișinău este una de luciditate politică

Claudiu Târziu. Sursa foto: Facebook

Declarațiile recente ale Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, readuc în prim-plan un set de narațiuni bine cunoscute ale Kremlinului referitoare la negarea identității românești, obsesia limbii și acuzațiile de pierdere a suveranității Republicii Moldova. 

În centrul acestui discurs se află președinta Maia Sandu, prezentată ca instrument al unei presupuse „românizări forțate”. Pentru Claudiu Târziu, europarlamentar și fost președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senat în perioada 2020 - 2024, aceste afirmații nu sunt altceva decât o ingerință brutală în treburile unui stat suveran.

„Este o obrăznicie tipică Federației Ruse, care se amestecă în treburile interne ale unui stat suveran. Republica Moldova este un stat independent, recunoscut internațional, care are dreptul să-și decidă singur viitorul”, afirmă europarlamentarul în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei.

O rană istorică deschisă

Claudiu Târziu plasează actualele tensiuni într-un context istoric mai larg, care începe cu pactul Ribbentrop–Molotov. El ține să puncteze faptul că „Republica Moldova se află pe teritoriul unei provincii românești smulse printr-un rapt istoric, în urma unei înțelegeri criminale între Hitler și Stalin”, spune el. 

Europarlamentarul a subliniat apoi că ruptura nu a fost niciodată în interesul populației locale. Iar din această perspectivă, ideea reunificării cu România nu este una radicală, ci o soluție politică legitimă, cu beneficii clare de securitate.

„Dacă liderii aleși ai Republicii Moldova decid că reunificarea cu România este cea mai bună soluție, este un act legitim și benefic. Este cea mai rapidă și sigură cale de integrare în NATO și UE”, afirmă Claudiu Târziu în cadrul interviului pentru Evenimentul Zilei.

Mitul „poporului moldovenesc”

Una dintre temele centrale ale propagandei ruse este existența unei identități moldovenești distincte de cea românească. Claudiu Târziu respinge categoric această teză.

„Nu există un popor moldovenesc distinct de poporul român. Moldovenismul statalist este o construcție sovietică, perpetuată de Federația Rusă”, spune acesta. Iar în opinia sa, menținerea Republicii Moldova într-o zonă gri, ca stat-tampon între Est și Vest, servește exclusiv intereselor Moscovei.

„Cine susține menținerea Republicii Moldova ca stat-tampon face, conștient sau nu, jocul Rusiei”, avertizează europarlamentarul.

O alegere inevitabilă

În contextul actual, Claudiu Târziu consideră că Republica Moldova nu își mai poate permite ambiguități strategice.

„Statul Republica Moldova nu mai poate supraviețui singur pe termen lung. Va trebui să aleagă clar între Est și Vest”, afirmă el. Europarlamentarul adaugă apoi că reunificarea cu România este opțiunea cea mai sigură.

Integrarea europeană, deși dorită, este un proces lent și complicat, iar sprijinul statelor membre nu este unanim. Între timp, riscurile de securitate cresc, iar populația resimte direct instabilitatea.

Un mesaj către București

În acest context, declarațiile Maiei Sandu pot fi citite, spune Claudiu Târziu, și ca un semnal adresat României. Întrebată de doi jurnaliști britanici cum ar vota ea personal dacă s-ar organiza un referendum, lidera de la Chișinău a răspuns că ar vota „pentru reunificarea cu România”. 

Ea a explicat această poziție prin invocarea dificultăților cu care se confruntă o țară mică ca Moldova în menținerea democrației și suveranității, mai ales în contextul presiunii Rusiei.

„Declarația președintei de la Chișinău este una de luciditate politică. Poate fi citită și ca un mesaj către București. Din păcate, Bucureștiul a tăcut. Iar această tăcere, într-un asemenea context, nu este admisibilă”, a ținut să precizeze Claudiu Târziu. 

În timp ce Moscova își reafirmă vechile obsesii identitare, iar Chișinăul caută o direcție clară, lipsa unei poziții ferme din partea României riscă să devină, în sine, o formă de vulnerabilitate strategică.