Exclusiv. Când cetățenia devine o capcană. Claudiu Târziu: După tot sprijinul oferit Ucrainei, era firesc să fim tratați ca un stat prieten. Acest lucru nu se vede

Modificarea recentă a legislației referitoare la cetățenia din Ucraina, intrată în vigoare la 16 ianuarie 2026, a redeschis un dosar sensibil și vechi în relația Kiev–București despre statutul și drepturile românilor din Ucraina. 

Legea introduce o diferențiere clară între cetățenii ucraineni, diferențiere ce se face în funcție de a doua cetățenie pe care o dețin. Iar acum, apar critici din partea comunităților de români din țara vecină. 

Anatol Popescu, reprezentant al românilor din Ucraina, de exemplu, a declarat că „Prin acest procedeu, practic, etnicii români din Ucraina – o bună parte din întreaga comunitatea istorică românească, în număr de peste 409.000 de oameni (români și ”moldoveni”, împreună), care au reușit până la această oră să redobândească cetățenia României sau să o dobândească pe cea a Republicii Moldova rămân captivi – legați de cetățenia Ucrainei - neputând renunța la aceasta - mai ales în perioada de război -, și fiind totodată discriminați, în comparație cu cetățenii Ucrainei care au reușit să dobândească cetățenia unor state privilegiate, din lista celor cinci menționate mai sus”, citează ActiveNews.

Comunitățile de români trag un semnal de alarmă

Europarlamentarul Claudiu Târziu, fost președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României (2020–2024), spune în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei că semnalele de alarmă vin chiar din interiorul comunităților românești din Ucraina pe care le cunoaște foarte bine.

Ce salariu ar urma să câștige Mirel Rădoi la Gaziantep. Contre la distanță între Gigi Becali și Marius Șumudică

„Marea Înarmare”: Record istoric pentru bugetul SUA și miliarde de euro în Europa. Unde se situează România în acest plan colosal?

„Din păcate, toate avertismentele lor privind încălcarea drepturilor s-au confirmat de fiecare dată, iar de data aceasta nu vorbim de vreo excepție”, afirmă acesta.

O lege cu două măsuri

Noua legislație permite cetățenilor ucraineni care dețin și cetățenia unor state considerate „privilegiate”, precum Germania, Polonia, Cehia, Statele Unite sau Canada, să renunțe relativ simplu la cetățenia ucraineană. Această facilitate nu se aplică însă celor care au cetățenia României sau a Republicii Moldova.

„Până nu demult, Constituția Ucrainei nici nu permitea dubla cetățenie. Schimbarea nu este neutră. Ucraina continuă să se comporte cu o suspiciune maximă față de România”, subliniază Claudiu Târziu.

În opinia sa, excluderea României din categoria statelor „favorizate” este cu atât mai greu de justificat cu cât Bucureștiul a oferit Ucrainei, după declanșarea războiului, un sprijin consistent politic, economic și logistic. „După tot sprijinul substanțial oferit Ucrainei, era firesc să fim tratați ca un stat prieten. Acest lucru nu se vede”, spune europarlamentarul.

Drepturi retrase, nu consolidate

Problema cetățeniei se suprapune peste un context mai larg de restrângere a drepturilor minorității românești. Claudiu Târziu vorbește despre un regres clar, el amintește de școli în limba română desființate, de presiuni asupra vieții religioase și de o percepție tot mai accentuată de tratament inegal.

„Nu doar că aceste drepturi nu sunt acordate, dar sunt retrase inclusiv cele existente. Vorbim despre desființarea școlilor în limba română, despre presiuni asupra preoților și credincioșilor care doresc să fie sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române”, afirmă el.

La acestea se adaugă acuzații extrem de sensibile legate de trimiterea disproporționată a românilor pe linia întâi a frontului, într-un context de război care amplifică vulnerabilitatea comunităților minoritare.

Relația bilaterală, plină de „restanțe”

În acest peisaj tensionat, în viziunea lui Claudiu Târziu, „modificarea legislativă privind cetățenia, care exclude România din categoria statelor privilegiate, este un gest demonstrativ și greu de justificat”, spune el în cadrul interviului pentru Evenimentul Zilei.

Europarlamentarul amintește și de alte episoade care au afectat relația bilaterală, inclusiv reluarea lucrărilor la canalul Bâstroe, cu impact asupra mediului și economiei României, chiar după izbucnirea războiului.

Un stat absent

În acest context, responsabilitatea României este, în opinia sa, majoră și insuficient asumată.

„Statul român ar trebui să facă demersuri diplomatice ferme și constante pentru apărarea drepturilor românilor din Ucraina. Din păcate, de cel puțin cinci ani nu am văzut o astfel de poziție coerentă”, afirmă Târziu.

Câteva sute de mii de români din Ucraina sunt, spune el, „practic abandonați”, într-o situație comparabilă cu cea a românilor din Serbia, state care aspiră la aderarea la UE, dar care nu respectă standardele europene privind protecția minorităților.