Ex-director Romgaz: fracturarea hidraulică se folosește de mai bine de 50 de ani în România
- Traian Deleanu
- 16 ianuarie 2014, 15:22
Cel care a condus Romgaz în 2012, Dumitru Chisăliță, povesteşte că a participat la mai multe operațiuni de fracturare hidraulică în diferite zone ale Transilvaniei. Şi că nu a fost nicio noutate, din moment ce aceste operaţiuni au o tradiţie de jumătate de secol.
Specialist în domeniul energiei, Dumitru Chisăliţă consideră că sub presiunea epuizării actualelor acumulări de gaze, cele neconvenționale tot vor fi exploatate în cele din urmă. ”Manualul Inginerului Petrolist, volumul 45, apărut la Editura Tehnică în anul 1957, prezenta principiul de fracturarea hidraulică, principiu care nu s-a modificat până în prezent, cu scopul de a pune în legătură aceste acumulări cu gaura de sondă şi a le determina să curgă dinspre sol spre suprafaţă”, arată fostul director al Romgaz și fost consilier al ministrului Economiei. Discuția este deschisă de Chisăliță pe pe blogul său, recent creat.”Principiul fracturării constă în injectarea într-o sondă a unui amestec lichid pe bază de apă, la presiune înaltă, care va pătrunde forţat în roca colectoare, producând una sau mai multe fisuri sau lărgind fisurile existente. Când se opreşte pomparea lichidului de fisurare, fisurile de închid din nou; pentru a le menţine deschise, se introduce în ele o cantitate de nisip cu o anumită granulaţie, împreună cu ultima porţiune de lichid de fisurare care se pompează în strat. Această operaţie este folosită în România cu mai bine de 50 de ani în urmă, dar a fost utilizată relativ puţin datorită costurilor sale ridicate”, mai arată Chisăliță. El spune că astfel de operațiuni de fracturare hidraulică au fost efectuate și în diferite zone ale Transilvaniei între 1993 și 1995, la unele din acestea asistând și el.
E nevoie de argumente ştiinţifice
”Din toată tulburarea provocată de gazele de șist lipsesc tocmai argumentele științifice, înlocuite de argumente, unii le numesc manipulări emoționale. Explorarea și exploatarea gazelor de șist sunt zugrăvite în culori apocaliptice, ca generatoare ale unui fel de sfârșit de lume: ape otrăvite, cutremure, în perspectivă și victime”, abordează Chisăliță tensiunile apărute în a doua parte a anului trecut pe tema gazelor de șist. El este de părere că, în viitor, gazele neconvenționale vor fi exploatate ca urmare a epuizării acumulărilor de gaze. ”Gazele neconvenţionale pot să aducă pe piaţa noi cantități de gaze, preţuri mai mici ale gazelor față de prețul gazelor de import, tarife de transport mai mici pentru gaze, surplus de gaze în anumite perioade din an, care să permită exporturi de gaze, resurse financiare importante pentru România sub formă de taxe, redevențe și accize”, consideră Chisăliță.
De ce sunt periculoase gazele de şist la noi?
Lucrurile nu sunt încă limpezi, mai arată specialistul în domeniul gazelor. El subliniază faptul că metoda fracturării hidraulice presupune consumarea unor cantități mari de apă, fapt ce trebuie luat atent în considerare. ”Gestionarea acumulărilor de ape uzate/contaminate, acțiune care se poate întinde pe ani buni, reprezintă o problemă importantă în procesul de exploatare a gazelor de șist. Având în vedere experiențele din Romania, când după ce firmele obțin profitul pe care și l-au propus acestea abandonează locația respectivă, sub diverse forme juridice, se ajunge ca gestiunea și responsabilitatea acestora să nu mai fie a nimănui. Firma «dispare», autoritățile invocă lipsa banilor și a cadrului juridic, iar oamenii rămân cu problemele. Exploatarea gazelor de șist poate să determine peisaje dezolante cu acumulări de apă nepotabilă și diminuarea resurselor de apă potabilă. Dar, în același timp, există locuri unde o gestiune corespunzătoare a problemelor post – exploatare a gazelor de șist face ca activitățile umane să se desfășoare normal”, comentează Chisăliță, enumerând mai apoi o serie de chestiuni care – spune el – trebuie să aibă răspunsuri concrete înaintea aprobării exploatărilor. Despre Pungești
”Lipsa unui stat corect cultivă o emoționalitate excesivă, lipsa unui Institut de prognoză și analiză macro și microeconomică face să nu cunoaștem «cât rău sau cât bine» poate aduce exploatarea gazelor de șist pentru români și pentru România”, arată consultantul în domeniul petrolului și al gazelor naturale. El abordează și problema recentelor proteste de la Pungești, împotriva explorărilor inițiate de cei de la Chevron. ”Aparent, este greu de explicat. Aceiași oameni stau impasibili la o mulțime de acțiuni care «atentează» asupra vieții lor: servicii sociale, medicale și de învățământ de proastă calitate; infrastructură de drumuri și căi ferate defectuoasă, instituții ale statului care măresc taxele. Toate acestea se întâmplă zi de zi, fără să determine revoluții, ieșiri în stradă, proteste etc. În opinia mea aceste proteste nu sunt exclusiv ecologiste, ele se bazează pe sensibilitatea publicului la acest subiect și este folosită de anumite cercuri”.