Planul Național de combatere al Cancerului s-a transformat în armă politică, cerându-se demisii de o parte și de alta. Totodată, până la acest punct al haosului, la Minister s-au întâmplat lucruri uluitoare: Constantin Dina, unul dintre personajele cheie, coordonator tehnic al proiectului, a fost săltat de DNA pentru fapte de corupție. În ceea ce privește varianta finală a planului, medicii care au lucrat la el susțin că munca lor a suferit modificări neautorizate, realizate de „echipa de la tehnic”, care au dus acum la neaplicare.

Constantin Dina, fostul șef al Corpului de Control din Ministerul Sănătății și coordonator tehnic al Planului Național de Combatere al Cancerului a primit amânare în dosarul de corupție deschis de DNA în luna martie, 2022.

Procurorii anchetează un concurs cu dedicație

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de suspectul DINA CONSTANTIN. La data faptei director al Corpului de Control al Ministrului din cadrul Ministerului Sănătății și președinte al unei comisii de concurs, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunii de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, săvârșită în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite. (...) În perioada februarie – 6 martie 2022, în contextul organizării unui concurs de ocupare a funcției de șef serviciu Control în cadrul Corpului de control al Ministrului Sănătății, inculpatul Dina Constantin, în calitățile menționate mai sus, ar fi transmis în mod nelegal unuia dintre candidați o parte din subiectele elaborate pentru proba scrisă.(...) Proba interviului nu a mai avut loc din cauza intervenției procurorilor anticorupție”, se arată în comunicatul transmis de Direcția Națională Anticorupție. Tot în acest dosar este cercetată și Silvia Aramă, la data faptei funcționar în cadrul Ministrului Sănătății, sub aspectul comiterii infracțiunii de mărturie mincinoasă.  Ea ar fi fost cea care urma să susțină examenul în cauză.

Tribunalul București amână pronunțarea

Tribunalul București a finalizat cercetarea judecătorească în faza camerei preliminare și, potrivit portalului instanțelor de judecată, pronunțarea în cauză va avea loc la data de 9 iunie 2023, când tribunalul ar putea da undă verde pentru începerea procesului, ori poate trimite dosarul înapoi la DNA pentru refacerea sau completarea cercetărilor.

Dina, pion principal în planul pentru bolnavii de cancer

Planul Național de Combatere a Cancerului, la care a lucrat și Constantin Dina, a fost promulgat de președintele Iohannis, pe repede înainte pentru a prinde „trenul PNRR”. Din păcate, există lacune în acest plan care-l fac nefuncțional, iar pacienții vor rămâne, ca și până acum: sprijiniți de pereții spitalelor, în așteptarea unei vindecări miraculoase - susțin medicii implicați în realizarea acestuia.

Medicii doresc corectarea Planului Național de Combatere şi Control al Cancerului. „Noi am dat altă variantă la Minister”

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care se aprobă Planul Național de prevenire și combatere al cancerului, în octombrie 2021. Șeful statului a evocat „progresele remarcabile ale științei medicale, tehnologii de multă generație care transformă cancerul într-o boală care poate fi controlată” și un plan național la care „românii au dreptul”, se preciza într-un comunicat oficial.

„Îmi face plăcere să găzduiesc astăzi, la Palatul Cotroceni, evenimentul care marchează semnarea decretului de promulgare a legii prin care se aprobă Planul național de prevenire şi combatere a cancerului. Încă de la început vreau să vă spun că apreciez foarte mult modul în care toți cei cu responsabilități în promovarea actului normativ au înțeles apelul transmis în urmă cu mai puțin de 11 luni, cu ocazia lansării proiectului acestui plan”, a spus, la acel moment, Klaus Iohannis, cu accent pe cele 11 luni în care s-a realizat proiectul mamut.

„Sănătatea nu este și nu trebuie să reprezinte niciodată o miză electorală sau un prilej pentru demagogie și oportunism politic”, a mai punctat Iohannis în cadrul conferinței de presă, aspect care merită subliniat și acum.

Presiunea PNRR

Dorința și insistența politică de a accesa fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu acest proiect gigant, a presat echipa de specialiști să-l conceapă, să adune informații și să nască idei salvatoare, inovatoare, la foc automat. Mai puțin de un an au avut la dispoziție medicii pentru a da naștere unui plan menit să salveze cât mai mulți români din ghearele uneia dintre cele mai nemiloasă boli, cancerul. Un timp ireal de scurt, însă nimeni nu și-a arătat îngrijorarea asupra acestui aspect.

Echipa medicală și de cercetare care a pus osul la treabă în acest Plan Național de Combatere al Cancerului a centralizat, zi-lumină, date către o echipă de redactare de la Ministerul Sănătății. (Planul poate fi consultat AICI, iar la final sunt trecuți medicii care au lucrat la proiect)

Cine a modificat datele trimise de către specialiști către Minister?

Totodată, se pare că unele informații au ajuns ca prin telefonul fără fir, altele au fost comprimate până când și-au pierdut sensul. Și, mai rău, funcționarii de la Ministerul Sănătății au tăiat și au spintecat în documente după bunul plac, fără să ia în considerare toți factorii care fac un astfel de program să și funcționeze, nu doar să atragă bani europeni.

Medicii și specialiștii implicați semnalează faptul că s-a insistat pe un termen de predare rapid, doar ca să fie la momentul potrivit pe masa președintelui, și s-a insistat pe semnarea planului într-un ritm la fel de iute, încât cei care și-au pus numele pe proiect au fost șocați să vadă că planul final nu se pupă cu cel livrat de ei. „E imposibil de pus în aplicare!”. Cel care s-a ocupat de centralizarea datelor și care a fost numit „coordonator tehnic” în cadrul planului a fost Constantin Dina.

Ministrul Rafila, inițiatorul Planului: Trebuie îmbunătățit!

Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății s-a implicat activ în crearea acestui program național, aducând un aport important. Potrivit celor implicați, impresia generală este că nici ministrul nu a văzut varianta finală a planului.

La jumătatea lunii aprilie, Alexandru Rafila anunță că "grupul tehnic de lucru a analizat situația actualului Plan Național de Combatere şi Control al Cancerului şi a constatat câteva lucruri: sunt necesare modificări şi adaptări ale textului actual, punerea în acord a acestuia cu Planul european de combatere al cancerului, reformularea într-un cadru logic care să întrunească criteriile unui instrument de planificare, completarea cu analiză de situație a tuturor datelor existente în prezent încât aceste norme de care este nevoie să poată să fie elaborate în mod corect şi sustenabil”.

„O să venim cu o formă nouă a acestui Plan Național de Combatere al Cancerului, lucrăm şi la norme în paralel pe care le putem face până în iunie", a mai spus ministrul Sănătăţii.

Asta a dus la o situație și mai absurdă.

Răfuială în PSD 

Medicul și senatorul PSD Patriciu Achimaș-Cadariu, cel care a inițiat și coordonat științific Planul Național de Combatere şi Control al Cancerului,  ignoră spusele colegilor care au lucrat la proiect, cât și poziția ministrului coleg de partid, Alexandru Rafila. Nu comentează faptul că munca specialiștilor a fost modificată fără să fie înștiințați, ci spune că e mai important să remedieze problemele de disfuncționalitate „din mers”.

„Poate mai sunt chestiuni de corectat, dar a stat șase luni în transparență decizională, de ce nu l-au citit, de ce vor să-l modifice la cinci luni după ce a fost votat? Hai să fim serioși, venim după câteva luni de la votul în Parlament, zicem că nu-i bun și punem niște oameni (din grupul tehnic responsabil cu redactarea normelor de aplicare, care au participat și la elaborarea Planului) să își conteste propria lucrare. Poate nu sunt bani pentru implementarea planului și nu vor să se bată să aducă banii aceia, fiindcă preferă să fie un ghiocel soldat al partidului cuminte care nu vrea să facă zarvă fiindcă sănătatea și așa e pe ultimul loc întotdeauna. Dacă după un an și ceva în care nu știu ce ai făcut pe la Ministerul Sănătății trântești Planul la modul ăsta hilar, atunci nu văd ce ai mai face acolo”, a spus senatorul PSD.

Ministerul Sănătății va primi prin PNRR  2.8 miliarde de euro

Potrivit președintelui Iohannis, Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă „o oportunitate extraordinară pentru investiții în lupta împotriva cancerului”, însă oportunitatea s-a stins în momentul în care programul a fost aprobat și promulgat incomplet, cu lacune grave, zic medicii oncologi.

În documentele prezente la Ministerul Sănătății, problemele semnalate chiar de către cei care au gândit acest proiect, care fac planul imposibil de pus în aplicare, sunt următoarele:

De ce planul nu va funcționa în varianta actuală:

„Planul nu are elementele necesare unui instrument de planificare strategică:

Nu există o analiză de situație a infrastructurii existente care să stea la baza unui plan de investiții realist și care să contribuie la ameliorarea inechităților teritoriale în accesul la servicii;

Nu există o analiză a resurselor umane în oncologie care să permită o identificare a necesarului de resurse umane și a nevoilor de instruire pe termen mediu-lung.

Programul Operațional Sănătate 2021-2027 transmis C.E pentru aprobare conține alocări financiare importante domeniului oncologie. Serviciile C.E solicită ca aceste alocări financiare să se bazeze pe un exercițiu de cartografiere a resurselor existente, astfel o analiză de situație ar fi mai mult decât necesară și din acest punct de vedere.

INTRODUCEREA TERAPIILOR INOVATIVE

Deși absolut necesară, iar România a făcut progrese evidente în accelerarea introducerii în programul național de oncologie a terapiilor inovative, primul obiectiv al domeniului de tratament trebuie să fie îmbunătățirea accesului la serviciile existente radioterapie și chimioterapie, prin ameliorarea inegalităților în acoperirea cu aceste servicii la nivel județean și regional.

- Dotarea adecvată și bazată pe nivelurile de competență și activități cu echipamente de radioterapie noi la nivel național și asigurarea contractelor de service și întreținere, în sistemul public de sănătate, și ameliorarea acoperirii cu aceste servicii.

- Dezvoltarea serviciilor de medicină nucleară/PET-CT bazate pe evidențe științifice, nevoi de sănătate și în conformitate cu resursele umane adecvate disponibile.

- Ajustarea legislației privind studiile clinice pentru a facilita înrolarea rapidă a cât mai multor pacienți reprezintă un alt aspect deosebit de important care trebuie adresat ca măsură specifică de creștere a accesului la tratament.

- De asemenea se consideră inoportună, nefezabilă și nerealistă măsura de a crea un fond de inovație, această resursă financiară ar putea fi direcționată către măsuri de creștere a accesului la terapiile inovatoare.

Se propune ca măsuri de creștere a accesului la terapii inovatoare:

• Reducerea birocrației în domeniul evaluării tehnologiilor medicale
• Respectarea termenelor legale de evaluare a tehnologiilor medicale
• Asigurarea unui sistem de finanțare predictibil pentru actualizarea regulată a listei de medicamente compensate și gratuite
• Eficientizarea proceselor de încheiere a contractelor cost-volum;

ACTUALIZAREA PERIODICĂ A GHIDURILOR DE PRACTICĂ MEDICALĂ ȘI A PROTOCOALELOR TERAPEUTICE.

Se propune ca acest obiectiv specific să fie reformulat astfel încât să conțină măsuri specifice:

• Preluarea și adaptarea la contextul național a ghidurilor de tratament internaționale ESMO/NCCP.
• Asigurarea continuității schemelor de tratament prevăzute în ghiduri prin măsuri legislativ-financiare.
• Adoptarea și diseminarea ghidurilor de tratament și utilizarea acestora în procesul de certificare pe nivele de competență a centrelor de tratament al cancerului și în procesul de evaluare a performanței serviciilor de tratament oncologic.

TUMOR BOARD ( comisii terapeutice)

• Tumor boardul reprezintă un standard de îngrijire, element esențial al certificării serviciilor de tratament și monitorizare a bolavilor de cancer. De aceea se propune includerea acestui obiectiv, ca obiectiv specific sau chiar ca măsură a unui obiectiv de dezvoltare a capacității de îngrijire integrate a cancerului.

Măsurile pentru operaționalizarea comisiilor terapeutice propuse:

• Includerea acestui standard în schema de certificare a serviciilor de terapie oncologică și utilizarea ca instrument de evaluare a performanței serviciilor;
• Dezvoltarea platformelor de telemedicină, achiziție și transmitere de date la distanță pentru a facilita completarea comisiilor prin consultarea specialiștilor din alte centre
• Facilitarea accesului/aderării la rețele internaționale de terapie, cu precădere în cazul cancerelor rare;

(...) De asemenea propunem enunțarea principiilor care guvernează Planul de cancer. De exemplu:

• Bazat pe evidențe științifice și cost-eficacitate: utilizarea datelor, informațiilor și a evidențelor științifice existente pentru prioritizarea deciziilor și maximizarea utilizării resurselor;
• Abordarea integrată a prevenției, diagnosticului, tratamentului cancerului pe tot parcursul în sistemul de sănătate;
• Abordarea multisectorială și implicarea tuturor factorilor relevanți pentru ca intervenția de sănătate să răspundă nevoilor colective și individuale ale populației;
• Egalitate de șanse: dezvoltarea unui sistem de sănătate mai inclusiv care să asigure acces egal și echitabil la servicii de egală calitate tuturor cetățenilor;
• Solidaritate: asigurarea acoperirii universale cu serviciile esențiale de prevenție, diagnostic, tratament pentru toți cetățenii;

(...)

Termenele de implementare propuse, în general de un an 2023-2024, sunt nerealiste și nefezabile;

Măsurile propuse nu sunt realiste și fezabile, ignoră resursele instituționale de sănătate publică existente și deturnează atribuțiile sistemului de sănătate publică, direcționându-le către sistemul de îngrijire terțiară, spitale.

(...)

• Crearea unor Cancer Test Kits – autotestare pacienți cu implicarea medicilor de familie și a specialiștilor din ambulator, folosind tehnologii de testare autorizate).

REALIZAREA UNEI REȚELE INTERCONECTATE LA NIVEL NAȚIONAL ȘI SISTEMELE DE CONECTARE ÎN REȚEA ALE UE

- Se propune reformularea acestui obiectiv și includerea lui ca obiectiv specific în cadrul obiectivului general de creștere a accesului egal și echitabil la diagnostic și tratament.

- Dezvoltarea rețelelor de îngrijire nu contribuie la prevenirea cancerului.

(...)

• Termenul de implementare este nerealist – dezvoltarea rețelelor naționale de diagnostic și îngrijire a cancerului și afilierea institutelor oncologice la rețele europene nu se poate realiza în termenul propus, de doar un an.

(...)

• Măsurile propuse nu vor contribui la atingerea obiectivului formulat astfel: campaniile de informare nu vor măsura prevalența factorilor de risc, iar indicatorii propuși (nr. de persoane informate) nu măsoară prevalența factorilor de risc.
• De asemenea, obiectivul nr. 3 ar trebui eliminat – elaborarea unei strategii de combatere a consumului de alcool nu poate face obiectul unui plan de combatere a cancerului. Firește, coordonarea cu măsurile prevăzute de o astfel de strategie este necesară, dar elaborarea strategiei de combatere a alcoolului este o acțiune sectorială.

(...)

- De asemenea trebuie avute în vedere posibilitățile financiare naționale de susținere a serviciilor de diagnostic și terapie personalizate. Este necesară prioritizarea principalelor tipuri de cancer care pot beneficia de diagnostic și terapie personalizate și planificarea introducerii graduale a acestor servicii în finanțarea programului național de oncologie.

DIAGNOSTICAREA

Se propune reformularea acestui obiectiv general: dezvoltarea capacității de diagnostic precoce și la timp și creșterea accesului egal și echitabil la serviciile de diagnostic. Ca observație generală acest obiectiv nu conține nicio referire la infrastructura de diagnostic imagistic nici din punct de vedere al unei analize de situație al resurselor existente, nici din punct de vedere al unui plan de dezvoltare a rețelei de diagnostic imagistic. (...)

Pentru ca toți pacienții să poată beneficia de acces egal și echitabil la serviciile de diagnostic în conformitate cu parcursul elaborat, este nevoie de ameliorarea inegalităților în acoperirea cu servicii de diagnostic între județele și regiunile țării. Investiția în creșterea capacității acestor servicii sau dezvoltarea lor în județele unde nu există este elementul esențial care determină aplicabilitatea parcursului standardizat al pacientului.

(...)

INTRODUCEREA TESTĂRII IMUNOHISTOCHIMICE ŞI GENETICE, DECONTAREA ACESTOR TESTĂRI ÎN SITUAȚII CLAR STABILITE

Înainte de orice, planul de cancer ar trebui să conțină referiri și la creșterea capacității de diagnostic al laboratoarelor de anatomie patologică și măsuri de interconectare ale acestora.

• Se propune, reformularea acestui obiectiv ca măsură de atingere a obiectivului specific de creștere a capacității de diagnostic și ca standard de certificare a serviciilor de anatomie patologică. Curent, nu toate laboratoarele de anatomie patologică efectuează și analiza imunohistochimică. Testarea genetică ar trebui efectuată în laboratoarele specializate ale centrelor regionale de genetică sau în laboratoarele institutelor de oncologie (care centre de excelență). Este absolut necesar ca planul să conțină referiri la elaborarea paneluri de gene de testat prin teste genetice în acord cu capacitățile naționale și posibilitate de susținere a finanțării acestor testări.

REALIZAREA UNUI REGISTRU NAȚIONAL DE CANCER FUNCȚIONAL, CU SUBREGISTRE PENTRU TOATE LOCALIZĂRILE PRECUM ȘI IMPLEMENTAREA DOSARULUI ELECTRONIC AL PACIENTULUI, ÎN ACORD CU SPAȚIUL EUROPEAN DE DATE MEDICALE

Se propune formularea acestui obiectiv ca obiectiv specific al unui obiectiv general cu caracter transversal: dezvoltarea sistemului informațiilor de sănătate în oncologie cu următoarele obiective specifice:

-        Dezvoltarea registrului național de cancer

-        Dezvoltarea registrelor de screening pentru cancer

-        Dezvoltarea sistemului de evaluare și monitorizare a prevalenței factorilor de risc ai cancerului;

(...)

TRATAMENTUL

Se propune formularea acestui obiectiv general: dezvoltarea capacității de tratament la timp și creșterea accesului egal și echitabil la serviciile de tratament  și eventual ca parte unui obiectiv general de creștere a capacității de diagnostic și tratament integrat al cancerului (a se vedea pct. B, diagnosticul).

SERVICII DE PSIHO-ONCOLOGIE, ONCONUTRIȚIE ȘI ONCOFERTILITATE

Se propune reformularea acestor trei tipuri de servicii ca obiective specific/măsuri ale unui obiectiv general de creștere a capacității serviciilor de suport al pacienților oncologici care să contribuie la creșterea calității vieții acestora.”

Foto: Agerpres