La aproape patru luni de la declanşarea serialului care a scos la iveală fapte foarte grave petrecute cu arhiva SIPA, fostul Serviciu Secret al Justiției, Evenimentul zilei cere înfi inţarea unei comisii de anchetă a Parlamentului României „în vederea clarifi cării cauzelor şi împrejurărilor care au condus la defi cienţele de manipulare a documentelor din arhiva DGPA/SIPA”.

Istoria unor dezvăluiri care impun Parlamentului să stabilească adevărul

Situaţia cere clarificări cu atât mai mult cu cât, în ultimele patru luni, dezvăluirile publicate de EVZ au contrazis pe rând argumentele prin care au încercat să se apere personajele principale din acest scandal: Monica Macovei, Cristian Danileţ şi Dan Tăpălagă.

În data de 15 mai, EVZ a publicat un material în care dezvăluia că echipa Macovei a intrat ilegal în arhiva SIPA şi că din ea s-au copiat dosare. „Nu am primit niciun dosar din arhiva SIPA. Nu am fotocopiat niciun dosar din arhiva SIPA. Nu am sustras și distrus niciun dosar SIPA. Nu am avut nicio informație despre judecători sau procurori din dosarele SIPA”, a declarat Macovei, imediat după ce ziarul nostru a publicat primul episod din serialul în cauză. La o săptămână, pe data de 22 mai, judecătorul Cristian Danileţ, fost consilier al Monicăi Macovei în perioada în care a condus Ministerul Justiției, declara: „Nu am văzut și nu știu să existe alt mod de păstrare a documentelor de acolo, pe hard-diskuri sau fotocopii”.

Afirmaţiile echipei Macovei, contrazise de un fost ofiţer

Rând pe rând, argumentele echipei Macovei au fost demontate cu documente publicate în exclusivitate de EVZ, inclusiv raportul Comisie Predoiu din 2008, care a cercetat modul cum au fost manipulate dosare din arhiva SIPA în perioada 2005-2007. Dar, probabil, cea mai importantă confirmare a dezvăluirilor noastre a venit printr- o notă a unui fost ofiţer SIPA, care spunea că, în noaptea de 5 spre 6 ianuarie 2005, Monica Macovei şi Dan Tăpălagă au intrat în arhiva care se presupune că deţine şi dosare ale magistraţilor. „Ministrului și însoțitorului li s-au solicitat documentele de acces la date clasificate (certificatele ORNISS), Monica Macovei a răspuns că dânsa fiind ministru nu are nevoie de așa ceva, iar Dan Tăpălagă n-a dat niciun răspuns. Ministrul și însoțitorul său au stat în arhivă până la ora 02.00 noaptea. Nu s-a cerut de la SIPA niciun fel de document clasificat. A fost luat, însă, registrul de intrări-ieșiri, documente secrete și strict secrete, care înseamnă nume de persoane semnalate, conținutul foarte succint, de unde proveneau și unde au fost semnalate (ce beneficiari au fost)”, scrie în nota fostului ofiţer. Practic, el confirmă faptul că fostul ministru a intrat în posesia OPIS-ului arhivei, având acces la lista tuturor dosarelor existente, dar şi la o descriere succintă a lor.

Tăpălagă, introdus în arhivă pentru evitarea unui incendiu

Dar cea mai gravă dezvăluire a acestei note este faptul că Tăpălagă a intrat în arhiva Serviciului Secret al Justiţiei fără a avea certificat ORNISS şi fără ca măcar să fie angajat al ministerului. Jurnalistul a fost angajat ca şi consilier al Monicăi Macovei abia la 10 zile, în data de 17 ianuarie, la 10 zile, după vizita nocturnă printre dosarele magistraţilor. Iată cum justifică jurnalistul ciudata vizită nocturnă: „Era într-o seară de vineri, la începutul lui 2005, din câte îmi amintesc, când cineva ne-a transmis informaţia că se încearcă incendierea arhivei. Macovei l-a convocat pe șeful SIPA, Ovidiu Stoian, la minister şi am plecat cu toţii către sediul unde se afla arhiva SIPA. Am aşteptat pe scări câteva minute bune până a apărut cineva în fugă cu cheile. Au venit în viteză, gâfâiau asudaţi, se holbau speriaţi unul la altul şi nu ne scoteau din <>. Unul cu păr grizonat, nu-mi amintesc numele, umbla de colo-colo agitat în poziţia echer, încercând să ne explice ce nu putea fi explicat: devălmăşia în care erau ţinute dosarele”. Practic, Tăpălagă ne transmite că el şi Macovei au mers la arhiva SIPA în calitate de pompieri, de oameni preocupaţi să evite o mare catastrofă prin distrugerea dosarelor într-un incediu. 

Danileţ, omul care şi-a băgat în penal amicul

Un alt episod important al acestui scandal este plângerea penală pe care Cristian Danileţ a făcut-o la Parchetul General. Imediat după ce, în data de 25 mai, EVZ a publicat raportul complet al Comisiei Predoiu, judecătorul clujean a făcut o sesizare la Parchet prin care cere să se cerceteze cum au ajuns documentele în presă. Numai că plângerea lui Danileţ a declanşat o reacţie în lanţ, cei care ştiau situaţia arhivei în timpul mandatului de ministrul al Monicăi Macovei au început să vorbească şi aşa s-a ajuns la nota ofiţerului SIPA în care explică cum a ajuns Tăpălagă să aibă acces la documente secrete. Aşa că plângerea lui Danileţ, având ţintă ziariştii care au publicat raportul, a ajuns să îl vizeze pe amicul său Tăpălagă, care a intrat ilegal în arhiva SIPA.

Toader confirmă că s-au copiat documente secrete

Cireaşa de pe tort a pus-o ministrul Tudorel Toader în data de 3 august: „La ANP există xeroxul cu care s-au copiat cele 3.000 de pagini şi care e sigilat. La ANP există condicile privind vizitatorii în arhivă. Am solicitat aceleaşi informaţii şi de la oficiul care elaborează certificate ORNISS. Eu, ca ministru, nu mă uit că a intrat de pe condică în ziua de la ora cutare. Asta e treaba procuroului de caz, a celor de la DIICOT. Dosarul e la DIICOT, dânşii l-au pornit, iar documentele trimise de mine constituie temei pentru extinderea cercetării, dar eu nu pot divulga ce au dânşii”. Practic, actualul ministru al Justiţiei confirma încă o dată dezvăluirile EVZ, dar şi faptul că procurorii DIICOT, cei care au preluat dosarul constituit în urma plângerii lui Danileţ, sunt pe punctul de a extinde cercetările. Din toate aceste motive, EVZ a iniţiat această acţiune de a solicita Parlamentului constituirea unui comisii de anchetă în cazul arhivei SIPA.

SCRISOARE DESCHISĂ Stimate domnule Președinte al Senatului, Stimate domnule Președinte al Camerei Deputaților

NOI, jurnaliștii Evenimentului Zilei, cei care am publicat o serie de articole cu dezvăluiri despre Arhiva DGPA/SIPA și nereguli privind folosirea documentelor ce conțineau date din viața privată și profesională a magistraților, în temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituția României, republicată, și ale art. 19 alin. (1) din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicat, vă solicităm CONSTITUIREA UNEI COMISII DE ANCHETĂ A CELOR DOUĂ CAMERE în vederea clarificării cauzelor și împrejurărilor care au condus la deficiențele de manipulare a documentelor din arhiva DGPA/SIPA, la utilizarea documentelor ce se regăseau în acea arhivă precum și în privința accesului unor persoane la aceste documente fără certificat ORNISS. 

Astfel, potrivit art. 19 alin. (1) din Hotărârea Parlamentului României nr. 4/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare: „În condiţiile în care se consideră necesară clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi pentru stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor care se impun, la nivelul Parlamentului se pot constitui comisii de anchetă parlamentară.” 

Astfel cum a arătat publicația noastră, dar și alte ziare și posturi de televiziune în mai multe rânduri, există indicii credibile că arhiva Direcţiei Generale de Protecţie şi Anticorupţie - DGPA (fostul Serviciu Independent de Protecţie şi Anticorupţie - SIPA) din cadrul Ministerului Justiţiei să fi fost accesată în mod nelegal, ca anumite informații să fi fost copiate în mod nepermis și manipulate cu încălcarea legii.

Mai mult, există probabilitatea ca informațiile la care au avut acces anumite persoane să fi fost folosite în scopuri nepermise, care se pot plasa în afara cadrului normativ aplicabil, de natură a fi denaturate valori fundamentale ale statului de drept: independența justiției, dreptul la un proces echitabil, separația puterilor în stat.

Așadar, situațiile relatate pe larg în cuprinsul publicației noastre, documentele făcute publice și mărturiile prezentate publicului sunt suficiente pentru a se constitui o comisie de anchetă la nivelul celor două Camere reunite, care să afle adevărul în legătură cu acele evenimente și să stabilească concluziile, răspunderile şi măsurile care se impun.

Precizăm că până în prezent nu au fost declanșate cercetări penale în legătură cu aceste aspecte, având în vedere că la nivelul DIICOT, astfel cum rezultă din informațiile furnizate de această structură de parchet presei, obiectul dosarului ce a fost înregistrat pe rolul acesteia îl constituie deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat şi neglijenţă, ca urmare a unei plângeri pe care a depus-o judecătorul Cristi Danileţ. Mai exact, se cercetează modalitatea în care informațiile privind faptele săvârșite în legătură cu arhiva SIPA au fost aduse la cunoștință publică, iar nu modalitatea în care au fost manipulate și utilizate documentele din arhiva SIPA și efectele produse de aceste operațiuni.

Astfel, din declarația publică recentă a Procurorului Șef al DIICOT, dată la data de 7.09.2017, domnul Daniel Horodniceanu, rezultă că „Au avut loc audieri, se vor mai face audieri în arhivă şi vor mai fi ascultate şi alte persoane. Au fost undeva la 10-12 persoane audiate”.

Așadar, aspectele cuprinse în dezvăluirile publicației noastre nu fac obiectul nici al acestui dosar și nici a altuia care să fi fost constituit la vreo altă structură de parchet. În aceste condiții, vă solicităm să constituiți o comisie de anchetă la nivelul celor două Camere, care să stabilească adevărul și să ia măsurile ce se impun în legătură cu următoarele aspecte:

1. Dacă informațiile menționate în raportul nr. 096/17.04.2008 făcut public la data de 25 mai 2017 de publicația noastră sunt reale;

2. Împrejurările concrete în care, la data de 18.08.2016, ministrul Justiției de la acea dată, Raluca Prună, a sporit gradul de secretizare al raportului 096 la secret de stat și motivele pentru care a procedat în acest mod;

3. Dacă persoanele care au intrat în arhiva SIPA aveau dreptul legal și dețineau toate autorizațiile legale necesare pentru pătrunderea în acel spațiu;

4. Dacă documentele aflate în arhiva SIPA precum și hardurile, ori alte arhive electronice au fost fotocopiate, sustrase, distruse, de către cine și în ce scop;

5. Dacă documentele fotocopiate au fost folosite în scopuri ilicite, în afara cadrului legal reglementat;

6. Dacă împrejurările ce se vor constata și reține eventual de către comisia de anchetă referitoare la utilizarea documentelor din arhiva SIPA au fost de natură a afecta independența justiției și, pe cale de consecință, caracterul de stat de drept al Statului Român.

Domnului Călin Popescu Tăriceanu, Președinte al Senatului, Domnului Liviu Dragnea, Președinte al Camerei Deputaților

​