Pe litoralul românesc casele de marcat au "îngheţat", evaziunea fiscală fiind la ea acasă. Niciun afacerist nu emite bon fiscal pentru cumpărăturile făcute de turişti ca şi când nici nu au auzit de această obligaţie din Codul Fiscal. Fie că bea o bere rece sau mănâncă la un restaurant, turistul nu primeşte niciun bon fiscal pentru banii pe care îi achită. Asta înseamnă că banii se duc în buzunarul patronului, iar TVA de 24% şi eventual impozitul pe profit nu mai ajung în bugetul statului.
Triunghiul Bermudelor: Jupiter, Venus, Neptun
Garda Financiară Constanţa combate evaziunea fisacală, spune şeful acestei instituţii, Ciprian Fronea. Turiştii însă se plâng că nu primesc bonuri fiscale iar dacă le solicită se pot trezi cu reacţii dure din partea patronilor.
În staţiunile din sudul litoralului românesc niciun comerciant nu pare să fi auzit de bonul fiscal. Turistul devine un complice tăcut cu patronii care nu eliberează astfel de documente fiscale, obligatorii pentru orice fel de tranzacţie, fie aceasta chiar şi în valoare de un leu. Din neştiinţă sau din nepăsare, turistul devine complice.
Una dintre metodele des folosite de patronii de restaurante, pentru a adormi eventuala vigilenţă a turiştilor, este celebra "proforma", nici factură şi nici bon fiscal. Documentul este este cel mult o notă de plată care nu este înregistrată în contabilitate şi care nu înseamnă nimic din punct de vedere fiscal. Aceste documente fiscale trebuie, obligatoriu, însoţite de bonul fiscal.
La "Four Seasons" strâmbă din nas dacă ceri bon
Potrivit Codului Fiscal, documentul de tip "proformă" nu este un document fiscal adevărat. "În principal, este utilizată pentru a declara valoarea tranzacţiei. Nu este o factură adevărată deoarece aceasta nu este înregistrată în contabilitatea vânzătorului sau a cumpărătorului", susţin specialiştii.
Una dintre terasele aglomerate care face încasări serioase şi care emite bonuri "proforma" este "Four Seasons" din Jupiter. Dacă ceri bon fiscal, angajaţii strâmbă din nas.
Şeful Gărzii Financiare Constanţa, Ciprian Fronea susţine că îşi îndeamnă angajaţii să se deghizeze în turişti pentru a-i prinde mai uşor pe cei care practică sportul evaziunii fiscale. "Le-am recomandat colegilor să nu mai meargă în uniformă. Dacă ar merge cu uniforma pe ei patronii ar fugi imediat cu banii şi rişti să găseşti în casa de marcat doar şapte lei. Angajatul spune că atât a încasat în ziua respectivă", spune Ciprian Fronea.
Comisarul recunoaşte că multe terase din sudul litoralului practică metoda cu "proforma". "Noi am început o acţiune pe litoral. Evaziunea o putem combate doar prin prezenţa noastră acolo, mergem la faţa locului şi încercăm să îi prindem", spune comisarul şef Fronea. Declaraţiile lui par date doar ca să dea bine în faţa şefilor de la Bucureşti. În realitate, în sudul litoralului picior de la Garda Financiară nu calcă cu săptămânile.
Calculul evaziunii
Ceea ce frapează pe litoral este faptul că patronii de terase, restaurante şi cluburi nu se tem, deşi teoretic pedepsele sunt drastice: amenzi între 8.000 şi 40.000 de lei, confiscarea sumelor de bani descoperite în plus şi închiderea activităţii pe o perioadă de trei luni. Asta înseamnă că nimeni nu se consideră în pericol. Fenomenul are o amploare greu de imaginat: dacă o familie cu 4 persoane cheltuie zilnic 200 de lei, TVA ar fi de 48 de lei.
La 50.000 de familii, gaura zilnică la buget este de 530.000 de euro. Întrun întreg sezon estival, gaura la bugetul de stat depăşeşte 30 milioane de euro. Şi acesta e doar TVA. Neraportând încasări, firmele de alimentaţie publică nu raportează nici profituri deci nu mai plătesc impozit.