Purificată de toate aspectele protocolare, de la  mici greşeli de organizare (lungi cozi în faţa unicului detector de metale), până la mici polemici, celebrarea pentru cei 60 de ani de la semnarea Tratatelor poate fi socotită ca un succes politico-diplomatic al premierului Paolo Gentiloni.

Chiar şi fără marile capacităţi mediatice ale predecesorului său, Matteo Renzi, actualul prim ministru a ştiut să folosească limbajul just la Bruxelles în ultimele 6 luni, chestiune care i-a permis să aibă susţinerea marilor ţări începând cu Germania, pentru a depăşi dificultăţile aprobării textului final al Declaraţiei de la Roma din partea ţărilor din Est, conduse de Polonia.

Polonia şi Grecia au fost satisfăcute

Sigur, chiar preşedintele Consiliului Europei, Donald Tusk, polonez, în conferinţa de presă finală, a amintit că nu se pot crea în Europa ''două viteze'',  fiind vorba de o declaraţie de faţadă îndreptată spre politica internă poloneză şi pentru premierul Beata Szydlo care ameninţase că nu va veni la Roma dacă se va menţine versiunea iniţială a Declaraţiei. Mulţumiţi şi grecii care ameninţau cu retragerea semnăturii dacă n-ar fi fost o revenire la Europa socială şi la rezolvarea unor dificultăţi pe care ţara le are.

Obiecţii rezolvate când, în faţa părţilor sociale, atât Gentiloni cât şi preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker au apreciat eforturile Greciei pentru a veni în întâmpinarea cererilor de la Bruxelles privind datoria publică. Dar, cu toate modificările textului, mesajele de substanţă pe care Gentiloni vroia să le lanseze au rămas nealterate.

Declaraţie fermă: "fără cluburi exclusive''

A merge înainte chiar dacă în grupuri de ţări restrânse, ''unde e necesar şi unde e posibil'', fără a crea ''cluburi exclusive'', făra a despărţi.
Europa în Liga A şi Liga B, dar lăsând uşa deschisă tuturor. Primele domenii specifice asupra cărora să se exercite cooperări reale (de fapt prevăzute de Tratatele de la Lisabona) vor fi apărarea europeană şi socialul. Asupra apărării este vorba de a veni în întâmpinarea exigenţelor tabloului internaţional, dar şi cererile de raţionalizare a cheltuielilor militare în cadrul NATO. Pe plan social, lupta împotriva şomajului şi a sărăciei, cere implicarea tuturor ţărilor.

Gentiloni : '' Să restituim încrederea cetăţenilor''

''E necesar să restituim încrederea cetăţenilor- a spus prim ministrul italian- abandonând măruntele logici de contabilitate, uneori arbitrarii''. Orgoliul de a fi europeni şi anume de a participa la un mare proiect făcut mai ales din valori partajate şi cu rezultate de pace şi bunăstare, câştigate în 60 de ani a fost reafirmat la Campidoglio de preşedinţii Comisiei, Jean-Claude Juncker, de preşedintele Consiliului UE, Donald Tusk, ca şi al Parlamentului UE, Antonio Tajani. Pentru toţi, a nu merge împreună înainte în construcţia europeană înseamnă a trăda spiritul părinţilor fondatori şi a  recădea în naţionalisme şi în destrămări.