În primele minute ale anului 2023, Croația a devenit oficial una dintre cele 27 de țări europene din zona Schengen, cea mai mare zonă de liberă circulație între țări din lume, cu 420 de milioane de cetățeni. Controalele la punctele de trecere a frontierei terestre și maritime către membrii UE au fost desființate, iar pe 26 martie vor fi desființate și cele de la aeroporturi.

La sfârșitul anului 2022, kuna a devenit istorie, deoarece prin intrarea în anul 2023, Croația a devenit al 20-lea membru al zonei euro, iar euro a devenit unitatea monetară oficială și mijlocul legal de plată în Croația.

Intrarea în spațiul Schengen a fost oficializată prin îndepărtarea simbolică a indicatorului de la punctul de trecere a frontierei Bregan, desființarea rampei și a barierei și undă verde pentru liberă trecere pe la fostul punct de control de frontieră, care a devenit istorie la 1 ianuarie 2023.

Au fost desființate 73 de puncte de trecere a frontierei terestre și 12 puncte de trecere a frontierei maritime. Odată cu desființarea acestora, Croația, în calitate de membru al UE în Schengen, este responsabilă de paza celor 1.300 de kilometri ai frontierei externe a Uniunii Europene. Schengen include Islanda, Elveția, Liechtenstein și Norvegia, care nu sunt membre ale UE, scrie hrvatskarijec.rs.

 Libera circulație a persoanelor și a mărfurilor

Eliminarea frontierelor în zona Schengen în care locuiesc peste 400 de milioane de oameni va facilita circulația persoanelor și a mărfurilor. Cetăţenii ţărilor situate în această zonă pot locui, studia, lucra şi petrece timp oriunde în Uniunea Europeană. Datorită acestui sistem, este mult mai ușor să se deplaseze și să călătorească, atât pentru turiști, cât și pentru oamenii de afaceri.

Cei pentru care Schengen poate aduce o circulație mai liberă sunt resortisanții țărilor terțe care vor dori să intre în Croația. Vor trece în continuare prin controale la frontieră și există posibilitatea ca aceste controale să fie ceva mai stricte decât au fost până acum.

Croația introduce două sisteme de control la frontieră EES (intrare-ieșire) și ETIAS (European Travel Information and Travel Authorization System), care sunt implementate la nivelul Uniunii Europene din motive de securitate, tocmai pentru a nu fi efectuate controale la frontieră. Sistemul de intrare-ieșire (EES) înseamnă preluarea datelor biometrice și conectarea acestora la serverul Schengen. În practică, asta înseamnă că o persoană cu vârsta cuprinsă între 18 și 70 de ani, odată „trecută” prin acel sistem, va fi monitorizată astfel încât să nu rămână mai mult de 90 de zile, adică cele 180 de zile în care are viza valabilă pentru spațiul Schengen.

Prin sistemul ETIAS, persoanele care nu sunt cetățeni ai statelor membre UE nu trebuie să solicite viză pentru a intra în spațiul Schengen, deoarece conform noilor reguli, vor trebui să se înregistreze înainte de călătorie și să obțină aprobarea. Taxa de aplicare va fi de șapte euro pentru toți solicitanții care au peste 18 ani și sub 70 de ani. Aplicația completată va fi valabilă trei ani, iar conform anunțurilor curente, va fi obligatorie din noiembrie anul acesta. Cererea va trebui depusă și plătită cu 96 de ore înainte de prima călătorie în zona Schengen.

Formularele de cerere online vor fi depuse pe site-ul oficial ETIAS sau pe aplicația mobilă, care vor fi lansate atunci când sistemul devine operațional.

În ceea ce privește transportul aerian, modificările vor avea loc puțin mai târziu, pe 26 martie.

Numeroase zboruri și terminale trebuie să se adapteze la faptul că unele zboruri internaționale vor deveni acum interne, iar sistemul de control al pasagerilor trebuie și el ajustat. O reducere a controalelor pentru rezidenții din spațiul Schengen va reduce aglomerația. Intrarea pasagerilor din țările non-Schengen va fi mai lentă, iar controalele vor fi înăsprite pentru aceștia.

„Odată cu intrarea Croației în spațiul Schengen, se întărește și componenta de securitate și crește și responsabilitatea Croației, care va proteja peste 1.300 de kilometri de frontieră UE. Cu aceasta, Croația și-a atins aproape toate obiectivele strategice, deoarece, prin intrarea în zona euro în 2023, are și calitatea de membru al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde Croația este pe drumul cel bun”, a subliniat ministrul pentru afaceri europene, Gordan Grlić Radman, în ajunul Anului Nou la punctul de trecere a frontierei Goričan.

 România și Bulgaria, pe lista de așteptare

România și Bulgaria așteaptă intrarea la Schengen din 2011. Cu toate acestea, cele două țări membre ale Uniunii Europene nu au primit undă verde pentru Schengen la pachet cu Croația. Motivul este criza migranților. Comisia Europeană a confirmat că ambele țări au îndeplinit cerințele de admitere la Schengen. Cu toate acestea, această recomandare nu a fost susținută de statele membre care iau decizia finală.

 Euro în loc de kuna

În prima zi a Anului Nou, Croația a devenit al 20-lea membru al zonei euro, membru al uniunii monetare a Uniunii Europene, făcând din euro moneda sa primară și singura monedă legală - a doua cea mai importantă monedă mondială. Extinderea anterioară a zonei euro a avut loc în 2015, când Lituania a devenit membră.

De la 1 ianuarie 2023 a început perioada de dublă circulație kuna/euro, care va dura 14 zile, adică până la 14 ianuarie 2023. În această perioadă, în timpul tranzacțiilor în numerar, pe lângă euro, și kuna poate fi folosită ca mijloc legal de plată în numerar.

„Sunt mândru că în mai puțin de zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, am atins un alt obiectiv strategic, iar de astăzi, Croația devine și ea membră a zonei euro. Acesta este un mare succes pentru Croația într-un proces la care am lucrat cu toții împreună de mult timp, cu dedicație și cu perseverență. Euro, a doua cea mai importantă monedă din lume și o bază solidă de stabilitate în aceste vremuri tulburi, devine moneda noastră. Atât cetățenii croați, cât și antreprenorii vor avea beneficii concrete, directe și permanente de pe urma intrării Croației în zona euro, deoarece în plus suntem integrați din punct de vedere economic și social cu cel mai dezvoltat grup de țări din lume, asigurând astfel un cadru mai puternic pentru dezvoltarea economică ulterioară a Croației”, a declarat ministrul de Finanțe, Marko Primorac.

Afișarea duală a prețurilor, care a început pe 5 septembrie, va continua până la sfârșitul acestui an. Acesta este mecanismul cheie al protecției consumatorilor în procesul de înlocuire a kunei croate cu euro. Unul dintre cele mai semnificative beneficii economice ale introducerii monedei euro este eliminarea riscului valutar, rate ale dobânzilor relativ mai mici, precum și a costuri de tranzacționare mai mici, deoarece nu va mai exista conversia kuna în euro, Banca Națională a Croației estimând că economiile anuale în acest segment se vor ridica la aproximativ 1, 2 miliarde kune.

La 1 ianuarie, BCN a devenit parte a Eurosistemului, autoritatea monetară a zonei euro, care este formată din Banca Centrală Europeană (BCE) și băncile centrale naționale ale statelor membre a căror monedă este euro. Astfel, guvernatorul Băncii Naționale a Croației devine membru al Consiliului guvernatorilor BCE.

Fiecare țară care a introdus euro ca monedă oficială avea opțiunea de a avea un simbol pe o parte a monedelor. Croația a ales ca simboluri tabla de șah alb-roșu, o hartă a Croației, o kuna, figura lui Nikola Tesla și scrierea glagolitică. Tabloul de șah este baza, iar harta este pe moneda de doi euro, kuna pe moneda de un euro, Nikola Tesla pe monedele de 50, 20 și 10 cenți și scrierea glagolitică pe 5, 2 și 1 cenți cu simbolul HR înscris pe ele. (Rador)