Croația a intrat în spațiul Schengen, la miezul nopții de sâmbătă, alăturându-se astfel altor 26 de state și celor 420 de milioane de persoane din cea mai mare zonă de călătorie fără pașapoarte din lume.

La 1 ianuarie 2023, Croația a devenit cel de-al 27-lea membru al spațiului Schengen, după mai puțin de zece ani de apartenență la Uniunea Europeană.

Controalele la frontierele terestre și maritime cu alți membri UE au fost ridicate, iar controalele la frontierele aeriene vor fi ridicate începând cu 26 martie.

Spațiul Schengen, care s-a extins pentru prima dată după zece ani, cuprinde acum 23 din cele 27 de state membre UE, precum și Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Bulgaria și România nu fac parte din spațiul Schengen, deoarece admiterea lor nu a fost aprobată de alți membri, la începutul lunii decembrie, când a fost aprobată intrarea Croației.

Nici Cipru, nici Irlanda nu se află în această zonă de călătorie fără pașapoarte.

Spațiul Schengen cuprinde peste 4 milioane de kilometri pătrați, iar până în prezent a înregistrat o populație de aproximativ 420 de milioane de persoane, potrivit site-ului Consiliului European.

„În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de oameni trec granițele interne pentru muncă sau studii sau pentru a-și vizita rudele și prietenii, iar aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară din spațiul Schengen, în timp ce lucrează în alta”, se arată pe site.

„Europenii fac aproximativ 1,25 miliarde de călătorii în spațiul Schengen în fiecare an, ceea ce aduce, de asemenea, foarte multe beneficii sectoarelor turismului și culturii.”

În procesul său de aderare la spațiul Schengen, Croația a îndeplinit 281 de recomandări în cele opt domenii ale acquis-ului Schengen, fiind supusă celei mai cuprinzătoare și detaliate evaluări de până acum, scrie croatiaweek.com.

Spațiul Schengen, considerat una dintre cele mai mari realizări ale UE, a apărut în 1985 între cinci state membre - Franța, Germania, Belgia, Țările de Jos și Luxemburg.

A fost numit după un sat din Luxemburg, de la granița cu Germania și Franța, unde au fost semnate Acordul și Convenția Schengen.

 Comisia Europeană salută succesul istoric al Croației

Președintele Comisiei Europene și mai mulți comisari au salutat vineri aderarea simultană a Croației la zona de călătorie fără pașapoarte Schengen și la zona euro, la 1 ianuarie 2023, ca o mare realizare atât pentru Croația, cât și pentru Uniunea Europeană.

Comisia a emis vineri o declarație în care descrie parcursul Croației către aderarea la cele două zone.

„Salut cu căldură intrarea Croației în zona euro și în zona de călătorie liberă Schengen. Din această duminică, cetățenii care conduc spre și dinspre Croația pot începe să călătorească fără controale la frontierele interne”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Acesta este o realizare majoră pentru Croația, un simbol al atașamentului său profund față de UE și un moment simbolic pentru zona euro în ansamblu. Acesta este un moment de mândrie pentru UE, pentru Croația și pentru cetățenii săi”, a adăugat ea.

Vicepreședintele executiv al Comisiei, Valdis Dombrovskis, a spus că „acesta este un pas important pentru Croația, marcând integrarea sa europeană deplină, și important pentru întreaga Uniune Europeană”, în timp ce vicepreședintele Margaritis Schinas a adăugat: „Acesta este o piatră de hotar în parcursul european al Croației, pe deplin meritată. Felicitări din suflet tuturor croaților!”

Comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, a spus că „acest an nou va fi unul de neuitat pentru poporul croat”.

„O piatră de hotar atât pentru Croația, cât și pentru Uniunea Europeană în ansamblu! „Poate că niciun stat membru al UE nu a făcut o călătorie atât de incredibilă în ultimele trei decenii: de la ororile războiului din anii 1990, până la aderarea la UE în 2013, și acum se pregătește să se bucure de două dintre cele mai tangibile beneficii ale integrării în UE”, a spus Gentiloni.

Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a remarcat că fiecare nou membru Schengen face UE mai puternică. „Sunt mândru de munca pe care Comisia și Croația au făcut-o împreună, astfel încât croații să poată beneficia de acest progres istoric. În acest sens, rămân personal angajată ca România și Bulgaria să devină membre, în viitorul apropiat.”