Europa de Est se confruntă cu o expozie a infectărilor

Europa de Est se confruntă cu o expozie a infectărilor

Republica Cehă, care se confruntă cu cea mai ridicată rată de infectări din Europa, a închis școlile, barurile și restaurantele. În unele țări din Europa Centrală, există o lipsă acută de medici și de asistenți, Iată ce scrie nytimes.com.

 

 

 

Ne puteți urmări și pe Google News

THE NEW YORK TIME (SUA), 15 octombrie 2020 – O bună parte din Europa Centrală s-a izolat rapid astă-primăvară, înainte ca virusul să se instaleze, evitând astfel în mare măsură infectările pe scară largă în cursul primului val al pandemiei. Dar acum, începând din orașul polonez Gdansk, de la Marea Baltică, și terminând cu vechea cetate Kotor din Muntenegru, de la Marea Adriatică, virusul străbate întreaga regiune.

În Polonia, paturile spitalelor se ocupă, medicii din Ungaria lansează avertismente alarmante cu privire la lipsa de personal medical, autoritățile din România luptă să facă față noilor cazuri, iar în Bulgaria, angajații din sectorul sanitar se îmbolnăvesc. Republica Cehă înregistrează cea mai ridicată rată de contagiere cu COVID-19 din Europa.

Peste tot, noile infectări stabilesc recorduri zilnice, iar numărul deceselor crește încet, dar constant.

Există însă o îngrijorare crescândă legată de pagubele pe care pandemia le-ar putea provoca în fostele țări comuniste din Europa Centrală, dintre care unele au slabe sisteme sanitare, confruntându-se cu o lipsă acută de medici și de asistenți și având programe de testare ineficiente.

De asemenea, multe țări din Europa Centrală se confruntă și cu o profundă neîncredere a populației în guvern, neîncredere datorată anilor întregi de corupție sistemică.

Regiunea găzduiește o numeroasă populație în vârstă, cu risc crescut de boli grave. În același timp,  potrivit unui sondaj de opinie al Centrului de Cercetări Pew, vârstnicii din regiune obișnuiesc să trăiască în familii numeroase, iar riscul lor de contaminare cu noul coronavirus este astfel mai mare.

„Acest gen de trai în comun al mai multor generații a fost un factor de risc important în transmiterea virusului de la tineri la vârstnici, ceea ce plasează țările respective la un nivel mai ridicat de risc în privința spitalizărilor și a mortalității”, a declarat Jennifer Dowd, profesor de demografie și politică sanitară la Universitatea din Oxford.

Petr Smejkal, șeful Departamentului de Boli Infecțioase și Epidemiologie de la Institutul de Medicină Clinică și Experimentală din Praga, a declarat că răspândirea mai redusă a virusului în timpul primului val din primăvară - privită în general, la vremea aceea, drept un succes – a fost motivul probabil al exploziei contaminărilor din această toamnă.

Testele de anticorpi din Republica Cehă arată niște cote de rezistență mai scăzute decât în locuri mai grav afectate, cum ar fi Londra, ceea ce înseamnă că ar putea exista o rezistență naturală mai mică.

Dar tot dr. Smejkal a mai spus că dinamica mai lentă a societății a fost și ea un factor care a influențat pandemia. Această parte a Europei, spune el, e încă afectată de ceea ce, astă-vară, se credea a fi un avantaj, respectiv, moștenirea de pe vremea regimului comunist și disponibilitatea oamenilor de a urma directivele statului.

În multe dintre aceste țări, izolarea de la început a avut un puternic aspect de militarizare. A funcționat, dar a și costat. Ceea ce s-a făcut a avut drept rezultat un public rămas pasiv față de joc”, a mai spus dr. Smejkal.

El spune că pe măsură ce criza din primăvară a dispărut, mesajele guvernelor au devenit mai confuze, iar dezinformarea legată de coronavirus a prins rădăcini în niște societăți și așa orientate spre teorii ale conspirației. „Acum putem vedea clar efectul atitudinii oamenilor, efect care este totodată legat de un anume comportament și de cultura în sine”, spune el.

De exemplu, până la sfârșitul lunii iunie, mulți cehi au crezut că au reușit să depășească etapa cea mai gravă a pandemiei. Dorind să sărbătorească evenimentul, aproximativ 2.000 de petrecăreți s-au adunat la o petrecere cu mâncăruri cehe de casă – porc la grătar, găluști și plăcintă cu mere -  înşirate pe o masă care se întindea pe o treime din Podul Carol, de la Praga.

Proclamarea acestei victorii a fost prematură.

Miercuri, numărul morților în Republica Cehă a ajuns la 1.158, mai mult de jumătate dintre decese - 731 -  provenind din luna septembrie. Școlile au fost închise, la fel ca toate barurile, restaurantele și cluburile. Localurile care vând diverse preparate pentru mesele din cursul zilei pot face asta până la ora 20:00 și doar prin ferestre.

În Polonia, unde premierul s-a autoizolat după ce a intrat în contact cu o persoană contaminată, există doar 238 de medici la 100.000 de locuitori, cel mai mic raport din UE. La Spitalul Universitar din Cracovia, unitatea de terapie intensivă este saturată.

Jaroslaw Kaczynski, viceprim-ministru și șef al partidului de guvernământ din Polonia, a amenințat că va vota împotriva oricărui pachet de ajutoare din bugetul UE, dacă asemenea ajutoare ar fi condiționate de situația sistemului juridic din țară. „Nu îi vom lăsa să ne terorizeze prin bani”, a spus el într-un interviu acordat săptămâna aceasta publicației Gazeta Polska Codziennie, un tabloid pro-guvernamental.

Prim-ministrul Viktor Orban din Ungaria a lansat și el o amenințare similară în această vară, dar s-a mai potolit pe măsură ce a văzut că, în țara sa,  evoluția virusului se agravează.

Deși sistemul sanitar din Ungaria este slab finanțat, fiind depășit de gravitatea pandemiei, guvernul a adoptat o lege care majorează substanțial salariile medicilor, aceasta fiind cea mai mare majorare salarială din ultimul deceniu.

Ferenc Falus, fost ministru ungar al sănătății, a declarat că guvernul nu a reușit să construiască un sistem adecvat de testare și urmărire a evoluției virusului. „În materie de intenții și obiective, nu se întrevede nicio urmă în Ungaria”, a spus el.

În România, autoritățile nu numai că au o problemă cu gestionarea crizei, dar nu se înțeleg nici în privința numărului exact de locuitori din diverse zone ale țării pentru a-și putea pune în aplicare politicile.

Marți, Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat că rata numărului de teste pozitive din București, capitala țării, a atins 3 la mia de locuitori în ultimele 14 zile - o ‚linie roșie’ care a dus la închiderea tuturor școlilor. Numai că un alt birou guvernamental a conchis că cifra corectă e de 2,69 cazuri la mia de locuitori, adică sub pragul stabilit, și a făcut asta bazându-se pe un număr mai mare al locuitorilor din localitatea respectivă. Institutul a luat în considerare numărul mai mare de rezidenți, evitând restricții mai stricte, cel puțin deocamdată.

Marți, președintele român Klaus Iohannis a avertizat națiunea că, probabil, vor fi necesare mai multe acțiuni. „Să nu ne amăgim”, a spus el. „Această etapă nu va trece de la sine”.

În Bulgaria, singurul pneumolog din spitalul municipal din Aytos, un orășel din estul țării, este tratat pentru Covid-19 în propria sa unitate, unde ocuparea paturilor din secția coronavirusului este aproape completă. Când se simte mai bine, are grijă și de ceilalți pacienți.

Un alt spital public, din Goțe Delcev, un oraș din sudul țării, și-a pierdut singurul anestezist, el căzând victimă coronavirusului în septembrie. Spre deosebire de majoritatea celorlalte țări europene, Bulgaria nu intenționează să impună noi restricții la nivel  național.

„Vom interveni ori de câte ori vom vedea o problemă”, a declarat Angel Kuncev, șeful Inspectoratului de Sănătate.

https://www.nytimes.com/2020/10/14/world/europe/central-europe-coronavirus.html?searchResultPosition=1

Articol de Marc Santora și Hana de Goeij

Traducerea: Rador