„Eroina în robă” taxată dur de Mircea Badea. Acesta demontează„curajul” judecătoarei Raluca Moroșanu: Protocoalele nu puțeau?

Intervenția inedită a judecătoarei Raluca Moroșanu din timpul conferinței de presă de la Curtea de Apel București (CAB) a stârnit un val de reacții contradictorii în spațiul public. După ce magistratul cu 26 de ani de vechime a întrerupt discursul președintei CAB, Liana Arsenie, pentru a valida problemele ridicate în recentul documentar Recorder despre justiție, realizatorul TV Mircea Badea a lansat o serie de întrebări incomode, punând sub semnul întrebării momentul ales pentru această „trezire” a conștiinței civice.

Unde a fost „Eroina” în timpul protocoalelor

Mircea Badea a analizat gestul judecătoarei Moroșanu nu prin prisma curajului de moment, ci prin lentila istoricului său profesional. Realizatorul emisiunii „În gura presei” a subliniat ipocrizia aparentă a unui magistrat care, deși activează de peste două decenii în sistem, a ales să tacă în perioadele marcate de controverse majore, precum epoca Băsescu sau perioada „Binomului” SRI-DNA.

„Uriașul aparat de propagandă a zis: Ce curaj are doamna Raluca Moroșanu! Cu toată dragostea, dar dacă are 26 de ani de magistratură, înseamnă că a prins și perioada Băsescu, și perioada Binomului Coldea-Kovesi”, a punctat Badea.

Jurnalistul a atras atenția că una dintre plângerile actuale ale magistraților, schimbarea componenței completelor de judecată, era o practică brutală și în trecut, dar care nu părea să deranjeze „eroii” de astăzi.

Frumoase și periculoase. Cum descriu legendele populare întâlnirea cu ielele

Tăierea salariilor cu 10%. Domeniul în care Guvernul atinge linia roșie

Episoade celebre din istoria Justiției

Badea a invocat episoade celebre, precum înlocuirea judecătorului Stan Mustață cu Camelia Bogdan sau mandatul Liviei Stanciu la Înalta Curte.

„Alea nu i-au puțit? Protocoalele nu puțeau la magistrată, la eroină? Felul în care se schimbau completele, pe vremea aceea, nu o deranjau? Nu am auzit să protesteze doamna Raluca Moroșanu până acum. Probabil nu a fost atentă atunci...”, a comentat ironic Mircea Badea, sugerând că revolta de acum este una selectivă, susținută de „ONG-iștii care sunt mereu în stradă”.

Presiunile reale din trecut, readuse în atenție de avocatul Kristian Winzer

În aceeași notă cu scepticismul manifestat de Mircea Badea, avocatul Kristian Winzer a oferit un context factual despre ce însemnau cu adevărat presiunile asupra magistraților, invocând un document oficial ignorat adesea de protestatarii de ocazie: Raportul Inspecției Judiciare din 2019, validat de CSM.

Winzer a reamintit că, în perioada 2014-2018, peste 3.000 de judecători și procurori au fost vizați de dosare la DNA. Avocatul a ridicat o problemă gravă de sistem: unde erau protestele „tinerilor frumoși și liberi” sau ale ONG-urilor vocale atunci când Inspecția Judiciară confirma, pe baza unor probe, existența unor abuzuri menite să șantajeze judecătorii?

„Au existat numeroase abuzuri și presiuni (...) situații de solicitare de la instanțele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rol (...) în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistrații, ce se poate constitui într-un potențial factor de presiune asupra judecătorilor”, a explicat avocatul, citat de Jurnalul Național.

Astfel, atât Mircea Badea, cât și Kristian Winzer, conturează ideea unui dublu standard: o justiție care se plânge acum de proceduri administrative, dar care a tăcut asurzitor atunci când mii de magistrați erau interceptați sau aveau dosare ținute „la sertar” pentru a influența soluțiile din instanță.